Calea Ferată se rupe în două – reformă forțată după ani de pierderi și datorii

Întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) ar putea fi reorganizată în două societăți pe acțiuni distincte, a anunțat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, actuala formă de organizare a CFM generează pierderi și nu este sustenabilă.

„Este oportun să separăm infrastructura de activitatea economică. Infrastructura feroviară trebuie să rămână în gestiunea statului, în timp ce transportul de mărfuri și pasageri poate fi preluat de agenți economici privați, după modelul statelor dezvoltate”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Pe Față” la Moldova 1.

Ministrul a subliniat că infrastructura este un element strategic, în care statul va continua să investească și să ofere subvenții. În schimb, segmentul de transport feroviar trebuie să devină mai competitiv, mai digitalizat și mai puțin birocratic.

Pentru a sprijini conducerea CFM în depășirea dificultăților financiare și în achitarea restanțelor salariale pentru cei 4 800 de angajați, Guvernul a decis să ofere întreprinderii motorină din rezerva de stat. Această măsură vine în contextul în care CFM finalizează plata salariilor pentru luna septembrie abia acum, în martie 2025.

„Le-am oferit motorină ca să poată activa, să-și câștige banii și existența. Fără sprijinul nostru, nu s-ar fi descurcat”, a spus Bolea.

Una dintre cauzele majore ale crizei financiare de la CFM este scăderea drastică a volumului de mărfuri transportate pe calea ferată. Potrivit ministrului, în anul 2024, doar 4% din totalul mărfurilor transportate în Republica Moldova au fost expediate pe cale feroviară.

„Această cifră nu include tranzitul. Mă refer strict la producția autohtonă – fie pentru export, fie pentru transport intern. E o situație alarmantă”, a subliniat Bolea.

Autoritățile își propun să crească utilizarea transportului feroviar în următorii ani. „Este mai ieftin și mai ecologic decât transportul auto. Este o prioritate pentru noi”, a punctat ministrul.

CFM a contabilizat pierderi de 228 de milioane de lei în 2024, iar datoriile la salarii se ridică 190 de milioane de lei. La ultimul protest din 14 martie, Sergiu Cotelnic, recent numit în funcția de director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), a declarat în fața protestatarilor că prioritatea sa principală este plata salariilor restante ale angajaților și că în două luni vor fi achitate trei salarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reformaa #Bolea #trenuri #CFM #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.