Calea Ferată se rupe în două - reformă forțată după ani de pierderi și datorii

Întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) ar putea fi reorganizată în două societăți pe acțiuni distincte, a anunțat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, actuala formă de organizare a CFM generează pierderi și nu este sustenabilă.

„Este oportun să separăm infrastructura de activitatea economică. Infrastructura feroviară trebuie să rămână în gestiunea statului, în timp ce transportul de mărfuri și pasageri poate fi preluat de agenți economici privați, după modelul statelor dezvoltate”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Pe Față” la Moldova 1.

Ministrul a subliniat că infrastructura este un element strategic, în care statul va continua să investească și să ofere subvenții. În schimb, segmentul de transport feroviar trebuie să devină mai competitiv, mai digitalizat și mai puțin birocratic.

Pentru a sprijini conducerea CFM în depășirea dificultăților financiare și în achitarea restanțelor salariale pentru cei 4 800 de angajați, Guvernul a decis să ofere întreprinderii motorină din rezerva de stat. Această măsură vine în contextul în care CFM finalizează plata salariilor pentru luna septembrie abia acum, în martie 2025.

„Le-am oferit motorină ca să poată activa, să-și câștige banii și existența. Fără sprijinul nostru, nu s-ar fi descurcat”, a spus Bolea.

Una dintre cauzele majore ale crizei financiare de la CFM este scăderea drastică a volumului de mărfuri transportate pe calea ferată. Potrivit ministrului, în anul 2024, doar 4% din totalul mărfurilor transportate în Republica Moldova au fost expediate pe cale feroviară.

„Această cifră nu include tranzitul. Mă refer strict la producția autohtonă – fie pentru export, fie pentru transport intern. E o situație alarmantă”, a subliniat Bolea.

Autoritățile își propun să crească utilizarea transportului feroviar în următorii ani. „Este mai ieftin și mai ecologic decât transportul auto. Este o prioritate pentru noi”, a punctat ministrul.

CFM a contabilizat pierderi de 228 de milioane de lei în 2024, iar datoriile la salarii se ridică 190 de milioane de lei. La ultimul protest din 14 martie, Sergiu Cotelnic, recent numit în funcția de director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), a declarat în fața protestatarilor că prioritatea sa principală este plata salariilor restante ale angajaților și că în două luni vor fi achitate trei salarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reformaa #Bolea #trenuri #CFM #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prăbușirea prețurilor la petrol și oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina au redus exporturile rusești de produse minerale la 110,1 miliarde de dolari în perioada ianuarie–iunie 2025, arată datele Serviciului Vamal Federal. Pierderea față de aceeași perioadă din 2024 este de 20,3 miliarde de dolari (de la 131,4 miliarde).

Per total, exporturile de bunuri au scăzut mai puțin, de la 208,8 miliarde la 195,5 miliarde de dolari. Vânzările externe de produse alimentare au pierdut 3 miliarde de dolari, însă exporturile de produse chimice, mașini, echipamente și metale au crescut cu aproximativ aceeași sumă, respectiv cu 4,2 miliarde de dolari. Totuși, materiile prime rămân dominante, reprezentând 56,3% din totalul exporturilor, față de 62,9% anul trecut.

Gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina din 1 ianuarie, iar prețurile petrolului s-au prăbușit în aprilie după ce președintele SUA, Donald Trump, a declanșat un război comercial. Dacă în ianuarie 2025 petrolul Urals se vindea în medie cu 67,7 dolari/baril, în iunie prețul coborâse la 59,8 dolari.

Banca Centrală a Rusiei prognozează că efectele tarifelor și presiunilor internaționale vor menține prețurile petrolului în 2025–2026 sub nivelul din 2024 și sub media din 2019–2021, urmând o stabilizare abia ulterior. În aceste condiții, estimarea pentru exporturile anuale a fost redusă la 410 miliarde de dolari, față de 433 miliarde anul trecut.

Importurile au crescut ușor, la 131,6 miliarde de dolari, în special datorită majorării achizițiilor de produse alimentare (+15%, la 20,6 miliarde) și produse chimice (26,7 miliarde), în timp ce importul de mașini și echipamente – principala categorie – a scăzut cu 3,2 miliarde, la 63 miliarde.

Scăderea exporturilor și stabilitatea importurilor au redus excedentul comercial la 63,9 miliarde de dolari. Deși rubla s-a apreciat temporar datorită reducerii ieșirilor de capital și speranțelor privind sfârșitul războiului, analiștii anticipează o depreciere până la 90–95 ruble/dolar la final de an.

Prăbușirea veniturilor din export și întărirea rublei au afectat puternic bugetul. În mai, guvernul a revizuit în scădere estimarea medie a prețului petrolului Urals la 56 dolari/baril și a tăiat veniturile din petrol și gaze cu 2,6 trilioane de ruble, iar pe cele totale cu 1,8 trilioane. Noi ajustări sunt pregătite odată cu proiectul de buget pentru anul viitor.