Bani turnați în asfalt! Peste 1,9 miliarde de lei cheltuiți, dar gropile rămân

Asociația de Stat a Drumurilor (ASD) a prezentat bilanțul investițiilor în infrastructura rutieră pentru anul 2024, indicând că, din bugetul total de aproximativ 2 miliarde de lei alocați pentru lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale, au fost valorificați peste 1,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 96,7% din sumă.

Cea mai mare parte a bugetului, în valoare de 1,1 miliarde de lei, a fost destinată întreținerii drumurilor publice naționale, lucrările fiind executate de către 12 companii specializate S.A. „Drumuri”. Printre acțiunile realizate s-au numărat: intervențiile pentru întreținerea drumurilor pe timp de iarnă, amenajarea stațiilor pentru pasageri, reabilitarea sensurilor giratorii, intersecțiilor și trecerilor pentru pietoni.

Pentru reconstrucția și reparația drumurilor și a construcțiilor inginerești s-au alocat 666 milioane de lei, iar pentru proiectare, evaluare și achiziția terenurilor, peste 65 de milioane de lei.

Premierul Dorin Recean a subliniat că modernizarea infrastructurii este esențială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. „Infrastructura reprezintă un pilon esențial al dezvoltării economice sustenabile, iar cu sprijinul Uniunii Europene, prin ajutorul de 1,9 miliarde de euro, avem oportunitatea de a accelera modernizarea acesteia”, a declarat șeful executivului.

Totodată, în cadrul ședinței Consiliului Fondului Rutier, a fost aprobat Planul de activitate pentru anul 2025, care prevede un buget inițial de 1,7 miliarde de lei pentru drumurile publice naționale, cu accent pe îmbunătățirea condițiilor de circulație și siguranța rutieră.

În contextul noii Strategii de Mobilitate 2030, a fost prezentat și necesarul de fonduri pentru atingerea obiectivelor strategice privind dezvoltarea rețelei rutiere.

În prezent, Administrația de Stat a Drumurilor gestionează 5.963,2 km de drumuri naționale, din care: 631 km de drumuri expres,
2.005 km de drumuri republicane, și 3.334 km de drumuri regionale.

Potrivit ultimelor date, cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier.

Astfel, cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii rețele de drumuri din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gropi #reabilitare #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.