Declinul unui milionar și ascensiunea altuia! Topul celor mai mari exportatori de grâu, răsturnat în 2024

25 Mart. 2025, 09:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Mart. 2025, 09:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat un declin al exporturilor de grâu în sezonul 2024/2025, atât în volum, cât și în valoare, arată o analiză a directorului executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – februarie 2025, volumul total exportat de grâu s-a redus cu 35% față de sezonul precedent, ajungând la aproximativ 582,7 mii tone. Valoric, exporturile s-au cifrat la 2,612 miliarde lei, în scădere cu 31%.

Prețul grâului a urcat de la 3,45 lei/kg în iulie 2024 la un vârf de 4,59 lei/kg în februarie 2025, marcând un efect de „contango”, însă fermierii nu au reușit să valorifice momentul. În februarie, s-au exportat doar 63,5 mii tone – de două ori mai puțin față de aceeași lună din anul trecut, în pofida prețurilor record. Potrivit lui Rija, acest fapt denotă o lipsă de adaptare la dinamica pieței și o insuficiență de capitalizare a cunoștințelor despre comerțul internațional.

În topul exportatorilor s-a produs o reconfigurare majoră. Fosta lideră, „Agrofloris-Nord”, controlată de milionarul Vaja Jhashi, a înregistrat o prăbușire a exporturilor – doar 13,6 mii tone în 2024, față de un maxim istoric de 355 mii tone în 2021. În schimb, holdingul Rusagro, (controlată de milionarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a) prin companiile „Rusagro-Prim” și „Agro-Nova Prim”, a preluat conducerea cu un total de 273,4 mii tone exportate – circa un sfert din totalul anual. Alte firme cu prezență notabilă sunt „Orom-Imexpo”, companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu –  69.01% – 141,4 mii tone și „Rostan Plus” (57,9 mii tone).

Printre principalele destinații ale grâului moldovenesc s-au menținut România, Grecia și Italia. Turcia, însă, a ieșit din topul importatorilor în 2025.

Spre deosebire de grâu, exporturile de făină de grâu au cunoscut o creștere accelerată. În perioada iulie 2024 – februarie 2025, volumul exportat a crescut cu 53%, ajungând la 19,8 mii tone, iar valoarea exporturilor a urcat cu 63%, atingând 98,9 milioane lei. Prețul mediu de export a crescut cu 6,8%, ajungând la 5,00 lei/kg.

Liderul absolut al pieței este S.C. „Oleineac” S.R.L., cu 7 636 tone exportate doar în 2024. O nouă prezență notabilă este moara „Eco-Grain Elevator” din Drochia, care s-a clasat pe locul doi la primul an de activitate. Printre alți exportatori importanți se numără FPC „Ghenven-Service” (4 016 tone), „Macinatorul” SRL și „Grando Invest” din regiunea transnistreană.

România rămâne principala piață de desfacere pentru făina moldovenească, cu 17 647 tone exportate în 2024 și 2 719 tone în primele luni din 2025. O surpriză pozitivă este Israelul, care a crescut spectaculos în topul destinațiilor: de la doar 50 tone în 2022 la peste 11 000 tone în 2024–2025.

Exporturile către Africa s-au diminuat față de 2023, când Moldova a livrat făină inclusiv în Congo, Kenya, Tanzania sau Sudan.

Deși exporturile au crescut, Moldova continuă să importe făină la prețuri mult mai mari. În 2025, prețul mediu de import a fost de 7,82 lei/kg, cu 55% mai mare decât cel de export (5,03 lei/kg). Astfel, diferența valorică dintre importuri și exporturi s-a ridicat la 39,2 milioane lei. Printre importatori se numără firme din comerțul cu amănuntul precum „Galexim Grup”, „Vitalcomus” și „Raras-Met”, iar cele mai mari cantități au venit din România, Ucraina, Polonia și Italia.

Iurie Rija subliniază că în 2024 doar 3% din grâul exportat de Moldova a fost procesat sub formă de făină – o situație comparabilă cu exportul de semințe de floarea-soarelui. Această proporție mică reflectă lipsa unor capacități solide de procesare și valorificare internă.

„Moldova rămâne un furnizor regional important de cereale, însă modelul său economic bazat pe exportul de materie primă necesită ajustări esențiale. Investițiile în procesare, logistică modernă și dezvoltarea piețelor externe pentru produse finite pot transforma balanța comercială și pot oferi agricultorilor oportunități mai profitabile”, a conchis directorul Agrocereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 14:55 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.