A început împărțeala celor 1,9 miliarde de euro de la UE: Bolea și-a luat jackpot-ul, agricultura fără niciun sfanț

Peste 100 de reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, autorităților locale și partenerilor sociali au participat la consultările publice pe Agenda de Reforme a Planului de Creștere al Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului s-a decis cum va fi împărțită prima tranșă de 300 de milioane de euro din cei 1,9 miliarde de lei oferiți de UE.

Banii vor fi împărțiți în cadrul a 33 de proiecte. Datele prezentate de Cancelaria de Stat arată clar cine sunt marii beneficiarii banilor europeni: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Vladimir Bolea, a reușit să atragă cea mai mare parte din fonduri – 1,6 miliarde de lei doar pentru sectorul transporturilor și dezvoltării regionale, adică 32% din totalul bugetului.

Totodată, sectorul energetic a primit 28% din fonduri (1,44 miliarde lei), iar domeniul mediului a beneficiat de 12% (611 milioane lei). De asemenea, businessul și digitalizarea au primit fiecare sume de 491 milioane lei (10%) și 325 milioane lei (6%).

În schimb, agricultura – domeniu esențial pentru economia națională – nu apare deloc în structura portofoliului investițional, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile guvernamentale, în condițiile în care agricultura a fost deckarată ramură strategică.

Educația a primit doar 207 milioane lei (4%), sănătatea – 294 milioane lei (6%), iar domeniul social, considerat prioritar în discursurile oficiale, a primit o cotă infimă de 2% (75 milioane lei).

Prima tranșă din cele 1,9 miliarde de euro urmează să vină în aprilie – 300 de milioane de euro.

#transa #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.