A început împărțeala celor 1,9 miliarde de euro de la UE: Bolea și-a luat jackpot-ul, agricultura fără niciun sfanț

Peste 100 de reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, autorităților locale și partenerilor sociali au participat la consultările publice pe Agenda de Reforme a Planului de Creștere al Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului s-a decis cum va fi împărțită prima tranșă de 300 de milioane de euro din cei 1,9 miliarde de lei oferiți de UE.

Banii vor fi împărțiți în cadrul a 33 de proiecte. Datele prezentate de Cancelaria de Stat arată clar cine sunt marii beneficiarii banilor europeni: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Vladimir Bolea, a reușit să atragă cea mai mare parte din fonduri – 1,6 miliarde de lei doar pentru sectorul transporturilor și dezvoltării regionale, adică 32% din totalul bugetului.

Totodată, sectorul energetic a primit 28% din fonduri (1,44 miliarde lei), iar domeniul mediului a beneficiat de 12% (611 milioane lei). De asemenea, businessul și digitalizarea au primit fiecare sume de 491 milioane lei (10%) și 325 milioane lei (6%).

În schimb, agricultura – domeniu esențial pentru economia națională – nu apare deloc în structura portofoliului investițional, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile guvernamentale, în condițiile în care agricultura a fost deckarată ramură strategică.

Educația a primit doar 207 milioane lei (4%), sănătatea – 294 milioane lei (6%), iar domeniul social, considerat prioritar în discursurile oficiale, a primit o cotă infimă de 2% (75 milioane lei).

Prima tranșă din cele 1,9 miliarde de euro urmează să vină în aprilie – 300 de milioane de euro.

#transa #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția agricolă globală realizată de gospodăriile din toate categoriile a crescut cu 8,9% în perioada ianuarie–iunie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția vegetală a avansat cu 8,6%, iar cea animalieră cu 9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În sectorul vegetal, suprafața totală însămânțată a crescut ușor, până la 1,592 milioane de hectare, însă structura culturilor s-a modificat semnificativ. Agricultorii au extins suprafețele cultivate cu orz (+33,1%), rapiță (+10%) și floarea-soarelui (+7,2%), în timp ce au redus culturile de grâu (-6%), sfeclă de zahăr (-28,3%), soia (-11,7%) și legume de câmp (-11,8%). Evoluția sugerează o orientare tot mai accentuată către culturile considerate mai profitabile și cu potențial mai mare de export.

Producția de animale a crescut cu 14,4%, însă această evoluție a fost determinată exclusiv de întreprinderile agricole, unde producția a avansat cu 26,8%. În același timp, gospodăriile populației au înregistrat o scădere de 6,1%.

În fermele agricole, producția de lapte a crescut cu 21,1%, în timp ce în gospodăriile populației s-a redus cu 5,3%. Producția de ouă a urcat cu 10,9% în întreprinderile agricole, dar a scăzut cu 3,7% în gospodăriile populației.

Datele cu privire la efectivele de animale confirmă aceeași tendință. La 1 iulie 2026, efectivul de porcine din întreprinderile agricole era cu 57% mai mare decât în urmă cu un an, în timp ce efectivul total de porcine din țară a crescut cu 31,6%. Totodată, fermele comerciale și-au majorat efectivele de bovine cu 7%, de ovine și caprine cu 7,5%, iar numărul păsărilor a crescut cu 8,2%. În schimb, în gospodăriile populației efectivele de animale au continuat să scadă la toate speciile.

Statistica mai arată că întreprinderile agricole exploatează deja 57% din suprafața însămânțată a țării și concentrează cea mai mare parte a culturilor de sfeclă de zahăr, rapiță, grâu și floarea-soarelui. De cealaltă parte, gospodăriile populației și fermele mici rămân dominante în producția de cartofi și legume.

#Ferme #terenuri #Agricultură