A început împărțeala celor 1,9 miliarde de euro de la UE: Bolea și-a luat jackpot-ul, agricultura fără niciun sfanț

Peste 100 de reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, autorităților locale și partenerilor sociali au participat la consultările publice pe Agenda de Reforme a Planului de Creștere al Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului s-a decis cum va fi împărțită prima tranșă de 300 de milioane de euro din cei 1,9 miliarde de lei oferiți de UE.

Banii vor fi împărțiți în cadrul a 33 de proiecte. Datele prezentate de Cancelaria de Stat arată clar cine sunt marii beneficiarii banilor europeni: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Vladimir Bolea, a reușit să atragă cea mai mare parte din fonduri – 1,6 miliarde de lei doar pentru sectorul transporturilor și dezvoltării regionale, adică 32% din totalul bugetului.

Totodată, sectorul energetic a primit 28% din fonduri (1,44 miliarde lei), iar domeniul mediului a beneficiat de 12% (611 milioane lei). De asemenea, businessul și digitalizarea au primit fiecare sume de 491 milioane lei (10%) și 325 milioane lei (6%).

În schimb, agricultura – domeniu esențial pentru economia națională – nu apare deloc în structura portofoliului investițional, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile guvernamentale, în condițiile în care agricultura a fost deckarată ramură strategică.

Educația a primit doar 207 milioane lei (4%), sănătatea – 294 milioane lei (6%), iar domeniul social, considerat prioritar în discursurile oficiale, a primit o cotă infimă de 2% (75 milioane lei).

Prima tranșă din cele 1,9 miliarde de euro urmează să vină în aprilie – 300 de milioane de euro.

#transa #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.