„Cămila agriculturii” cară milioane în conturile exportatorilor moldoveni

Exporturile de sorg („Cămila agriculturii”, o plantă rezistentă la secetă specifică Africii n.a) din Republica Moldova au cunoscut o dinamică impresionantă în perioada 2022 – începutul lui 2025, potrivit unei analize prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. În total, au fost exportate 34.932.724 kilograme de sorg, ceea ce confirmă potențialul semnificativ al acestei culturi pe piețele externe.

Anul 2022 a fost cel mai echilibrat din punctul de vedere al distribuției exporturilor, cu un total de 11.917.914 kg – adică 34,1% din totalul analizat. Cele mai mari cantități s-au înregistrat în lunile ianuarie și februarie. Vârful de preț a fost atins în iunie 2022 – 20 milioane lei, când și volumul a fost cel mai ridicat.

Exporturile au scăzut cu 36,5% în 2023, totalizând 7.565.340 kg, dar piața s-a diversificat. S-au remarcat exporturi în creștere către Italia și Israel, iar Taywan a intrat în topul importatorilor.

Anul 2024 a adus o revenire puternică a exporturilor, cu 11.348.970 kg livrate, apropiindu-se de cifrele din 2022. Luna iunie a fost punctul culminant, cu peste 6.2 milioane kg exportate, adică 54,9% din totalul anual.

În primele luni ale anului 2025, Moldova a exportat deja 4.100.500 kg, ceea ce sugerează un an cu potențial ridicat.

În ceea ce privește țările de destinație, Israel este cel mai important client, cu un salt de la 347.060 kg (2022) la 3.984.600 kg (2024).
Italia a devenit un actor major în 2023, cu aproape 5 milioane kg, menținând trendul în 2024. Irakul și-a dublat cererea: de la 1,1 milioane kg în 2022 la peste 2,2 milioane kg în 2024.

În 2022, valoarea totală a exportului de sorg a fost de 51,9 milioane lei, la prețuri medii între 4,3–5,0 lei/kg. În 2023, valoarea a scăzut la 30,4 milioane lei, pe fondul diminuării volumelor și prețurilor (minim 3,1 lei/kg în iunie). În 2024, exporturile au ajuns din nou la niveluri ridicate, cu vârfuri în Israel (13,7 mil. lei) și Irak (6,7 mil. lei).

Cei mai mari exportatori sunt: Grando Invest Trading SRL – lider de piață, cu 17,3% din volumul total și exporturi în valoare de 16,3 mil. lei în 2024, Lender Agroprim SRL – 15,7% din volum, cu exporturi de peste 19,3 mil. lei și Ancom-Agro SRL – 14,4% din volum, cu vârfuri financiare în 2022 (17,7 mil. lei), dar scăderi în 2023, urmate de redresare în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sorg #africa #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.