Apocalipsa aviației europene” – șeful Ryanair avertizează: falimente în lanț în următoarele luni

Rusia vrea să-și folosească activele înghețate în SUA pentru a cumpăra avioane Boeing. Foto: Getty Images
Michael O’Leary, directorul executiv al Ryanair, a lansat noi declarații explozive despre viitorul aviației europene. Prezent la Roma, unde a anunțat retragerea unui avion din flota de la Fiumicino din cauza „costurilor prea mari”, O’Leary a avertizat că mai multe companii aeriene mici și medii vor intra în faliment în lunile următoare, iar Wizz Air și EasyJet se află deja pe „lista companiilor cu viitor incert”, scrie corriere.it.

„În următoarele luni, pe măsură ce se apropie iarna, vor fi alte falimente. Play nu a făcut niciodată profit, la fel ca și alți operatori mici care se prefac că sunt low cost, dar au costuri uriașe. Până la Crăciun vor mai fi companii care vor dispărea”, a spus O’Leary, făcând referire la recenta prăbușire financiară a operatorului islandez Play și a unei părți din Braathens, din Suedia.

Cea mai dură critică a vizat Wizz Air, rivalul Ryanair din Europa Centrală și de Est. O’Leary susține că operatorul maghiar este „dezordonat”, a luat decizii greșite și a ajuns să fie prins în capcana unor contracte costisitoare de leasing.

„În timpul pandemiei și-au vândut avioanele și apoi le-au luat înapoi prin leasing scump. Au prezentat aceste tranzacții ca profit, dar era doar un fel de schemă Ponzi. Atâta timp cât creșteau, mergea. Acum nu mai cresc și pierd bani. Viitorul și l-au compromis singuri”, a declarat șeful Ryanair.

Potrivit lui, Wizz Air „a dispărut” din Italia și Viena, a renunțat la baza din Abu Dhabi și acum se reorientează spre Polonia și Kazahstan. „Dar în Polonia este prea târziu, noi investim deja masiv acolo”, a mai adăugat.

EasyJet, posibilă țintă pentru Air France și British Airways
Nici EasyJet nu scapă de criticile sale. „EasyJet nu e în faliment, dar nu mai crește. Are doar câteva poziții puternice la Londra Gatwick, Paris și în Elveția. În viitor, Air France-KLM ar putea cumpăra operațiunile de la Paris și Elveția, iar British Airways pe cele de la Gatwick”, a prezis O’Leary.

Pe lângă atacurile la adresa competitorilor, CEO-ul Ryanair a continuat disputa cu aeroporturile. La Roma, a retras un avion de la Fiumicino pentru că „este prea scump”, cerând eliminarea limitelor de operare de la Ciampino și reducerea taxelor municipale, așa cum au făcut regiunile Friuli-Venezia Giulia, Calabria și Sicilia.

„Avem peste un milion de locuri pe care le putem adăuga imediat în Italia dacă taxele sunt eliminate”, a declarat el.

În Spania, relația cu operatorul Aena este tensionată. „Plătim aceleași tarife în aeroporturi regionale goale, precum Valladolid sau Jerez, ca și la Madrid sau Barcelona. Este absurd. Dacă nu reduc costurile, mutăm zborurile către marile orașe”, a spus O’Leary, precizând că Ryanair a tăiat un milion de locuri de pe rutele regionale spaniole pentru sezonul de iarnă.

Începând cu 12 noiembrie, pasagerii Ryanair vor putea face check-in doar prin aplicația mobilă, dar compania promite că nu va refuza îmbarcarea celor care vin cu bilet printat. „Dacă cineva vine cu o foaie, o vom accepta. Însă digitalizarea ne protejează și în caz de atacuri cibernetice”, a explicat O’Leary.

În privința bagajelor, Ryanair a crescut bonusul acordat angajaților care identifică pasagerii cu trolere neplătite. „Nu suntem răi, doar aplicăm regulile. Dacă toți ar călători cu un bagaj mic, îmbarcarea ar fi mai rapidă și eficientă. În plus, tarifele noastre rămân printre cele mai mici din Europa”, a spus directorul, care recunoaște că el însuși verifică pasagerii la porțile de îmbarcare din Dublin.

În ceea ce privește tarifele, O’Leary estimează că prețurile vor crește în acest an cu 6-7%, revenind astfel la nivelul din 2023, după o scădere de 7% în 2024. „Într-o perioadă în care toate costurile cresc, noi cerem aceleași tarife ca acum doi ani, dar transportăm cu 20% mai mulți pasageri”, a concluzionat șeful Ryanair.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #companii #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.