Apocalipsa aviației europene” – șeful Ryanair avertizează: falimente în lanț în următoarele luni

Rusia vrea să-și folosească activele înghețate în SUA pentru a cumpăra avioane Boeing. Foto: Getty Images
Michael O’Leary, directorul executiv al Ryanair, a lansat noi declarații explozive despre viitorul aviației europene. Prezent la Roma, unde a anunțat retragerea unui avion din flota de la Fiumicino din cauza „costurilor prea mari”, O’Leary a avertizat că mai multe companii aeriene mici și medii vor intra în faliment în lunile următoare, iar Wizz Air și EasyJet se află deja pe „lista companiilor cu viitor incert”, scrie corriere.it.

„În următoarele luni, pe măsură ce se apropie iarna, vor fi alte falimente. Play nu a făcut niciodată profit, la fel ca și alți operatori mici care se prefac că sunt low cost, dar au costuri uriașe. Până la Crăciun vor mai fi companii care vor dispărea”, a spus O’Leary, făcând referire la recenta prăbușire financiară a operatorului islandez Play și a unei părți din Braathens, din Suedia.

Cea mai dură critică a vizat Wizz Air, rivalul Ryanair din Europa Centrală și de Est. O’Leary susține că operatorul maghiar este „dezordonat”, a luat decizii greșite și a ajuns să fie prins în capcana unor contracte costisitoare de leasing.

„În timpul pandemiei și-au vândut avioanele și apoi le-au luat înapoi prin leasing scump. Au prezentat aceste tranzacții ca profit, dar era doar un fel de schemă Ponzi. Atâta timp cât creșteau, mergea. Acum nu mai cresc și pierd bani. Viitorul și l-au compromis singuri”, a declarat șeful Ryanair.

Potrivit lui, Wizz Air „a dispărut” din Italia și Viena, a renunțat la baza din Abu Dhabi și acum se reorientează spre Polonia și Kazahstan. „Dar în Polonia este prea târziu, noi investim deja masiv acolo”, a mai adăugat.

EasyJet, posibilă țintă pentru Air France și British Airways
Nici EasyJet nu scapă de criticile sale. „EasyJet nu e în faliment, dar nu mai crește. Are doar câteva poziții puternice la Londra Gatwick, Paris și în Elveția. În viitor, Air France-KLM ar putea cumpăra operațiunile de la Paris și Elveția, iar British Airways pe cele de la Gatwick”, a prezis O’Leary.

Pe lângă atacurile la adresa competitorilor, CEO-ul Ryanair a continuat disputa cu aeroporturile. La Roma, a retras un avion de la Fiumicino pentru că „este prea scump”, cerând eliminarea limitelor de operare de la Ciampino și reducerea taxelor municipale, așa cum au făcut regiunile Friuli-Venezia Giulia, Calabria și Sicilia.

„Avem peste un milion de locuri pe care le putem adăuga imediat în Italia dacă taxele sunt eliminate”, a declarat el.

În Spania, relația cu operatorul Aena este tensionată. „Plătim aceleași tarife în aeroporturi regionale goale, precum Valladolid sau Jerez, ca și la Madrid sau Barcelona. Este absurd. Dacă nu reduc costurile, mutăm zborurile către marile orașe”, a spus O’Leary, precizând că Ryanair a tăiat un milion de locuri de pe rutele regionale spaniole pentru sezonul de iarnă.

Începând cu 12 noiembrie, pasagerii Ryanair vor putea face check-in doar prin aplicația mobilă, dar compania promite că nu va refuza îmbarcarea celor care vin cu bilet printat. „Dacă cineva vine cu o foaie, o vom accepta. Însă digitalizarea ne protejează și în caz de atacuri cibernetice”, a explicat O’Leary.

În privința bagajelor, Ryanair a crescut bonusul acordat angajaților care identifică pasagerii cu trolere neplătite. „Nu suntem răi, doar aplicăm regulile. Dacă toți ar călători cu un bagaj mic, îmbarcarea ar fi mai rapidă și eficientă. În plus, tarifele noastre rămân printre cele mai mici din Europa”, a spus directorul, care recunoaște că el însuși verifică pasagerii la porțile de îmbarcare din Dublin.

În ceea ce privește tarifele, O’Leary estimează că prețurile vor crește în acest an cu 6-7%, revenind astfel la nivelul din 2023, după o scădere de 7% în 2024. „Într-o perioadă în care toate costurile cresc, noi cerem aceleași tarife ca acum doi ani, dar transportăm cu 20% mai mulți pasageri”, a concluzionat șeful Ryanair.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #companii #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna