Investitorii străini au tras frâna! Pasivele din investiții directe scad pentru prima dată în ultimii ani

Poziția investițională internațională a Republicii Moldova a înregistrat o ameliorare moderată în anul 2024, ca urmare a unei creșteri semnificative a activelor externe și a unei diminuări a pasivelor sub formă de investiții directe, potrivit datelor balanței de plăți publicate de Banca Națională a Moldovei.

La 31 decembrie 2024, PII a constituit –5,59 miliarde USD, echivalentul a 30,7% din PIB, în scădere cu 6,2% comparativ cu sfârșitul anului 2023. Această evoluție reflectă o ușoară reducere a vulnerabilității externe, în contextul unei ajustări a balanței investiționale a țării.

În timp ce poziția pasivelor externe totale a crescut ușor, cu 0,6% (ajungând la 13,8 miliarde USD), pasivele sub formă de investiții directe au înregistrat o scădere de 1,4%, reducându-se la o pondere de 39% din totalul angajamentelor externe. Această diminuare vine în contextul unor restructurări ale capitalului străin și a unui interes mai temperat al investitorilor pentru reinvestirea profiturilor în economia moldovenească.

Investițiile directe rămân însă o componentă esențială, fiind formate în proporție de 66,4% din capital propriu și 33,6% din instrumente de natura datoriei.

Poziția activelor financiare externe s-a îmbunătățit vizibil, atingând 8,23 miliarde USD, în creștere cu 5,9% față de începutul anului. Creșterile cele mai semnificative s-au înregistrat la creditele comerciale și avansuri: +19,5% (+139 mil. USD), investiții directe moldovenești în străinătate: +21,7% (+89 mil. USD), numerar și depozite: +7,4% (+73 mil. USD), investiții de portofoliu: de 3,9 ori mai mari (+68 mil. USD) și împrumuturi externe acordate: +33,1% (+58 mil. USD).

Valoarea activelor oficiale de rezervă a constituit 5,48 miliarde USD, acoperind 6,3 luni de import, ceea ce depășește cu mult standardele internaționale de adecvare a rezervelor. De asemenea, rezervele acoperă 148,8% din datoria externă pe termen scurt și 80,3% din masa monetară M2, oferind un tampon solid împotriva riscurilor externe.

Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat cu 0,9%, ajungând la 10,21 miliarde USD. Totuși, raportat la PIB, aceasta a scăzut cu 4,4 puncte procentuale, atingând 56,1% din PIB la sfârșitul anului 2024 – un semnal pozitiv privind sustenabilitatea datoriei externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #reducere #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.