Compotul și vinul moldovenesc, inamicul Americii! Trump lovește simbolic, Sturza reacționează

Fostul premier al Republicii Moldova și actual om de afaceri, Ion Sturza, a reacționat acid la noile măsuri tarifare anunțate de administrația Trump, care includ Republica Moldova pe lista țărilor penalizate cu 31% taxe la importul în SUA. Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Sturza ironizează decizia și avertizează asupra implicațiilor geopolitice și economice mai largi ale ofensivei comerciale americane.

„Moldova va plăti tribut lui Trump – 31% la import în SUA. Exporturile noastre către yankei sunt mai mult simbolice”, notează fostul premier, subliniind că în 2023 exporturile Moldovei către SUA au fost de doar 61,64 milioane dolari, adică 1,5% din totalul exporturilor. Cele mai importante categorii vizate sunt preparatele alimentare din fructe și legume (26 mil. USD), băuturile alcoolice (11 mil. USD) și materialele plastice (10,8 mil. USD).

Sturza atrage însă atenția asupra unui pericol mult mai serios: exporturile de componente auto către Uniunea Europeană, în valoare de peste 700 milioane euro. Deși UE a fost tratată „prietenește”, cu doar 20% tarife, efectele pot fi resimțite și în lanțurile de aprovizionare în care Moldova este implicată.

Un alt punct sensibil abordat de Sturza este intenția administrației Trump de a cere Republicii Moldova să primească migranți expulzați din SUA. „Aha, amuși, dedea Sam. Aberație marca MAGA”, comentează ironic fostul prim-ministru.

Într-o notă mai profundă, Sturza leagă actuala ofensivă comercială de o ideologie radicală: „Trumpiștii consideră că, odată cu schimbările climatice și suprapopularea, trebuie acaparat tot ce e vital: teritorii, resurse, infrastructură. Restul lumii? Să moară de foame și boli. Astfel, planeta se va recalibra…”

Deși retorica poate părea distopică, Sturza spune că filosofia din spatele acestor politici este reală și periculoasă: „Trump e doar un narcisic. Cei din jurul lui au o viziune despre supraviețuire care exclude compasiunea și solidaritatea”.

Cu toate acestea, fostul premier rămâne optimist: „Răbdare și tutun. Mai aproape de barca europeană și vom trece furtuna cu bine. Cei mici sunt mai adaptivi, nu au multe de pierdut. Totul va fi bine”, a încheiat Ion Sturza.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarife #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova cultivă, în medie, circa 15 mii hectare de sfeclă de zahăr, însă în ultimii ani suprafețele s-au redus, până la 11 mii hectare. În 2022 s-au cultivat 11,7 mii hectare, iar în 2023 doar 10,7 mii hectare, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit acestuia, scăderea a fost determinată în principal de costurile ridicate asociate acestei culturi. Sfecla de zahăr necesită o cantitate mare de îngrășăminte, iar scumpirea resurselor energetice din 2022 a făcut ca mulți agricultori să prefere alte culturi cu cheltuieli mai mici.

Pentru 2024 însă, perspectivele sunt mai optimiste. Cele două fabrici de zahăr din țară au contractat aproape 14 mii hectare pentru cultivarea sfeclei, ceea ce înseamnă o creștere a interesului fermierilor. Evoluția este susținută și de faptul că, spre deosebire de alte produse, prețul zahărului a înregistrat cmajorări în 2022 și 2023, pe fondul deficitului din Europa.

Totuși, Rija atrage atenția că tendința ascendentă trebuie privită cu precauție. Intrările pe piața europeană a unor cantități mari de zahăr ieftin din Ucraina ar putea genera scăderi de preț în următorii ani.

În prezent, producția internă de zahăr variază între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul național estimat la 75–80 mii tone. În anii mai buni, rămâne chiar un surplus de 10–20 mii tone pentru export. Cea mai mare producție s-a înregistrat în 2021 – circa 100 mii tone, cu stocuri de 25–30 mii tone la finele anului, însă interdicția de export impusă în 2022 a menținut prețurile stabile și a acoperit deficitul din anii următori.

La capitolul comerț exterior, importurile de zahăr depășesc exporturile. În 2023 au fost importate 45 de tone și exportate doar 117 kg. Între 1 ianuarie și 13 martie 2024, importurile au însumat 25 de tone, față de doar 110 kg exportate. În același timp, prețul mediu la import a urcat în 2023 la 32,07 lei/kg (+29,3% față de 2022), dar deja în 2024 s-a ieftinit până la 23,34 lei/kg.

Printre importatori se numără companii precum Petrom-Moldova SRL (19 mii tone în 2023), dar și organizații religioase și fundații de binefacere. Țările furnizoare sunt: SUA, Slovacia, România, Olanda, Germania și Ucraina.

Exporturile moldovenești sunt aproape inexistente: în ultimii patru ani, cel mult o tonă pe an (în 2020), realizate de doar trei companii – Haruz-Grup SRL, Seventh Sky SRL și Qutezal Group SRL. Explicația e simplă: cererea internă ridicată absoarbe aproape toată producția, iar prioritatea rămâne satisfacerea pieței locale.