Trump a uitat de Putin, dar nu de prunele uscate ale Republicii Moldova

Președintele SUA, Donald Trump a semnat un ordin executiv privind introducerea unor tarife vamale cuprinse între 10% și 50% pentru mărfuri provenind din 183 de țări, într-o mișcare pe care a numit-o „declarație de independență economică”. Cu toate acestea, printre puținele țări scutite de noile măsuri se numără Rusia și Belarus, în ciuda relațiilor tensionate cu SUA și a regimului de sancțiuni impus acestor state.

Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, aceste două țări nu au fost incluse în lista tarifară deoarece „nu avem comerț semnificativ cu ele, fiind deja sub sancțiuni”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că sancțiunile existente „împiedică orice relație comercială semnificativă cu Rusia”.

Totuși, publicația Axios remarcă faptul că în 2024, volumul comerțului SUA–Rusia a fost de 3,5 miliarde de dolari, deși a scăzut de 10 ori față de nivelul din 2021 (35 miliarde USD). Prin comparație, țări precum Mauritius și Brunei, care au fost incluse pe lista tarifară, au un comerț mult mai redus cu SUA, dar vor plăti tarife de 40% și 24%.

În lista publicată de Trump se regăsesc inclusiv teritorii izolate sau chiar nelocuite, precum Tokelau (1.500 locuitori, sub jurisdicția Noii Zeelande), arhipelagul Svalbard (2.500 locuitori, administrat de Norvegia) și insulele nelocuite Heard și McDonald, teritorii externe ale Australiei.

Tarifele impuse vizează și toate fostele republici sovietice, inclusiv Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Turkmenistan, cu o cotă generală de 10%. Moldova este printre cele mai afectate, cu o taxă de 31%, în timp ce pentru Kazahstan a fost stabilită o cotă de 27%.

Printre excepțiile notabile din noul regim tarifar se mai numără Iran, Cuba, Coreea de Nord, Mexic și Canada, care nu au fost vizate de noile măsuri.

Într-o declarație făcută după semnarea ordinului, Trump a declarat: „America a fost jefuită timp de ani buni de alte națiuni, fie ele prietene sau inamice. Vom taxa aproximativ jumătate din ceea ce ei taxează la rândul lor. Nu e o reciprocitate completă, ci una… blândă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarife #Moldova #Rusia #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat