Tsunami financiar! Cei mai bogați oameni ai planetei pierd 208 miliarde într-o singură zi

Cei mai bogați 500 de oameni de pe planetă au pierdut, într-o singură zi, 208 miliarde de dolari, după ce președintele american Donald Trump a anunțat noi tarife vamale, declanșând un val de turbulențe fără precedent pe piețele financiare globale, relatează Agerpres, citând Bloomberg.

Aceasta este a patra cea mai mare scădere zilnică înregistrată de la crearea Indicelui Miliardarilor Bloomberg, acum 13 ani, și cea mai mare pierdere colectivă de la vârful crizei generate de pandemia COVID-19.

Mark Zuckerberg și Jeff Bezos se află în fruntea listei celor mai afectați de prăbușirea bursieră.

Zuckerberg a pierdut 17,9 miliarde de dolari după ce acțiunile Meta au scăzut cu 9% într-o singură zi.
Bezos, fondatorul Amazon, a pierdut aproape 16 miliarde de dolari în urma unei scăderi similare a titlurilor companiei sale, ajunse la un recul de peste 25% față de vârful din februarie.

Elon Musk, consilier economic informal al lui Trump și CEO al Tesla, a pierdut 110 miliarde de dolari de la începutul anului, dintre care 11 miliarde doar joi, în urma haosului bursier. Este una dintre cele mai severe căderi financiare personale din istoria modernă a bursei americane.

Tarifele de 20% impuse Uniunii Europene au afectat direct industria produselor de lux. Bernard Arnault, președintele LVMH, a pierdut 6 miliarde de dolari, pe fondul scăderii cererii anticipate pentru branduri precum Christian Dior, Bulgari și Louis Vuitton.

La rândul său, Tobi Lutke, CEO al Shopify, a înregistrat o pierdere de 1,5 miliarde de dolari, după ce acțiunile companiei canadiene s-au prăbușit cu 20% la bursa din Toronto.

Într-un peisaj dominat de pierderi colosale, Carlos Slim, cel mai bogat om din Mexic, a reușit să-și crească averea cu 4%, ajungând la 85,5 miliarde de dolari, după ce Mexicul a fost exclus de pe lista tarifelor americane. Bursa din Mexic a urcat cu 0,5%, într-un contrast total cu trendul global.

Decizia lui Donald Trump de a impune noi tarife vamale a aruncat piețele în haos și a generat una dintre cele mai mari pierderi de avere din istorie pentru elita financiară globală. Dacă pentru unii e vorba doar de cifre, pentru bursele mondiale e deja o lovitură de proporții, iar efectele economice abia încep să se simtă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #decizie #tarife #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.