Slusari detonează „Bugetul Plus”: Praf în ochi pe bani europeni

Fostul deputat și ex-director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, lansează un atac dur la adresa rectificării bugetare propuse de Guvernul Recean, denumită oficial „Buget Plus”. Într-o postare publică, Slusari acuză guvernarea că folosește fondurile Uniunii Europene pentru proiecte electorale mascate, fără consultări publice și fără o viziune economică reală.

„Parcă mă întorc în anii 2018–2019, doar că atunci Plahotniuc nu avea sprijinul financiar al partenerilor externi. Pomenile politice de azi sunt mai sofisticate, dar scopul e același – voturi cu orice preț”, afirmă Slusari.

Acesta subliniază că deficitul bugetar crește vertiginos, ajungând la aproape 18 miliarde de lei, în timp ce guvernarea direcționează sume uriașe în fonduri cu impact „vizibil și palpabil” – dar doar până la alegeri. Doar fondul rutier și cel pentru dezvoltare regională vor primi câte 1 miliard de lei, din care 600 milioane vor merge spre drumuri locale.

„Guvernarea merge pe urmele lui Don Gonzalez din Grozești. Avem Drumuri bune 3 și Satul European superexpres, dar fără moldoveni în sate. Punem щёбёнка unde se vede. Economie reală? Zero”, acuză Slusari.

În paralel, sectoarele strategice rămân subfinanțate. Sprijinul pentru IMM-uri și subvențiile în agricultură primesc câte doar 200 milioane de lei, în condițiile în care datoriile față de fermieri ajung la aproape 3 miliarde de lei.

Slusari reamintește că sectorul real al economiei a fost „călcat în picioare” timp de patru ani, menționând lipsa ajutorului energetic în iarna 2022/2023, dobânzile exorbitante, concurența neloială din Transnistria și secetele consecutive. Rezultatul? PIB în scădere și un exod continuu al populației.

„Oamenii pleacă din Moldova, dar noi punem steaguri europene pe fiecare copac și ne batem cu pumnul în piept. Din păcate, domnule Recean, n-ați înțeles nimic. Lucrați după principiul ‘praf în ochi până la alegeri, orice preț după”, conchide Slusari.

Fostul deputat avertizează că, în lipsa unei reforme reale a descentralizării și a unei strategii economice coerente, Republica Moldova riscă să repete greșelile trecutului – doar că de data aceasta, pe banii partenerilor europeni.

„Doamne ferește să urmeze și spălări de bani. Plahotniuc, apropo, nu s-a mai ‘agățat’ de putere. Poate fi o lecție”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #bani #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.

#Europa #Dacia #Moldova