Slusari detonează „Bugetul Plus”: Praf în ochi pe bani europeni

Fostul deputat și ex-director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, lansează un atac dur la adresa rectificării bugetare propuse de Guvernul Recean, denumită oficial „Buget Plus”. Într-o postare publică, Slusari acuză guvernarea că folosește fondurile Uniunii Europene pentru proiecte electorale mascate, fără consultări publice și fără o viziune economică reală.

„Parcă mă întorc în anii 2018–2019, doar că atunci Plahotniuc nu avea sprijinul financiar al partenerilor externi. Pomenile politice de azi sunt mai sofisticate, dar scopul e același – voturi cu orice preț”, afirmă Slusari.

Acesta subliniază că deficitul bugetar crește vertiginos, ajungând la aproape 18 miliarde de lei, în timp ce guvernarea direcționează sume uriașe în fonduri cu impact „vizibil și palpabil” – dar doar până la alegeri. Doar fondul rutier și cel pentru dezvoltare regională vor primi câte 1 miliard de lei, din care 600 milioane vor merge spre drumuri locale.

„Guvernarea merge pe urmele lui Don Gonzalez din Grozești. Avem Drumuri bune 3 și Satul European superexpres, dar fără moldoveni în sate. Punem щёбёнка unde se vede. Economie reală? Zero”, acuză Slusari.

În paralel, sectoarele strategice rămân subfinanțate. Sprijinul pentru IMM-uri și subvențiile în agricultură primesc câte doar 200 milioane de lei, în condițiile în care datoriile față de fermieri ajung la aproape 3 miliarde de lei.

Slusari reamintește că sectorul real al economiei a fost „călcat în picioare” timp de patru ani, menționând lipsa ajutorului energetic în iarna 2022/2023, dobânzile exorbitante, concurența neloială din Transnistria și secetele consecutive. Rezultatul? PIB în scădere și un exod continuu al populației.

„Oamenii pleacă din Moldova, dar noi punem steaguri europene pe fiecare copac și ne batem cu pumnul în piept. Din păcate, domnule Recean, n-ați înțeles nimic. Lucrați după principiul ‘praf în ochi până la alegeri, orice preț după”, conchide Slusari.

Fostul deputat avertizează că, în lipsa unei reforme reale a descentralizării și a unei strategii economice coerente, Republica Moldova riscă să repete greșelile trecutului – doar că de data aceasta, pe banii partenerilor europeni.

„Doamne ferește să urmeze și spălări de bani. Plahotniuc, apropo, nu s-a mai ‘agățat’ de putere. Poate fi o lecție”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #bani #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).