Criză în direct la Moscova. Bursa s-a prăbușit cu 2 trilioane de ruble în 48 de ore

06 Apr. 2025, 12:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Apr. 2025, 12:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Bursa rusă trece prin cel mai dur episod din ultimii doi ani și jumătate, după ce președintele american Donald Trump a anunțat cele mai drastice tarife comerciale din ultimul secol, iar țările OPEC+ au decis o creștere neașteptată a producției de petrol, declanșând o prăbușire a prețurilor la energie.

Potrivit datelor Bursei de la Moscova, citate de finamrket.ru, capitalizarea totală a pieței a scăzut cu 2 trilioane de ruble în doar două zile — de la 55,04 trilioane miercuri, la 53,02 trilioane vineri. Indicele MOEX, care include cele mai mari 43 de companii listate, a pierdut 8,05% în această săptămână, marcând cel mai slab rezultat de la mobilizarea parțială din septembrie 2022.

Marile pierderi de vineri:

Sberbank: –5,2%
Gazprom: –4,9%
VTB: –6%
Rosneft: –3,9%
Lukoil: –4,6%
Mechel: –7,2%
Aeroflot: –4,8%
Novatek: –5,4%

„Asistăm la declanșarea unui criză majoră în direct”, a declarat Evgheni Kogan, investitor și profesor la Școala Superioară de Economie. Potrivit acestuia, tarifele impuse de Trump schimbă radical regulile comerțului global, iar banca JPMorgan estimează o probabilitate de 60% a unei noi recesiuni globale, a treia de la începutul secolului.

În același timp, petrolul Brent s-a prăbușit cu 12%, atingând un minim de 64,06 dolari pe baril — cel mai jos nivel din aprilie 2021. Cotațiile cuprului au scăzut cu 11%, iar bursele din SUA și Europa au înregistrat pierderi de 5% în două zile consecutive. Situația s-a agravat după ce China a anunțat tarife de represalii de 34% pe toate bunurile americane.

Pentru Rusia, aceste evoluții anunță scăderea veniturilor din exporturi, scumpirea importurilor și o nouă spirală inflaționistă, avertizează Elena Kojuhova, analistă la Veles Capital.

Evgheni Kogan spune că bugetul federal va fi pus sub presiune, iar deprecierea rublei este doar o chestiune de timp. „Un progres în negocierile de pace (cu Ucraina) ar putea calma piețele, dar deocamdată nu există semne în această direcție.”

O recentă vizită a șefului Fondului Rus de Investiții Directe (RFPI), Kirill Dmitriev, la Washington, nu a adus niciun rezultat notabil. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că „ceasul ticăie” și că SUA nu vor mai aștepta luni de zile, ci doar săptămâni, pentru concesii din partea Moscovei.

Între timp, de la lansarea negocierilor ruso-americane în februarie, Gazprom a pierdut 30% din valoare, Norilsk Nickel –25%, iar Rosneft –28%. Investitorii se tem că pe piață a început deja un val de marjin-call-uri, ceea ce ar putea declanșa o vânzare forțată în lanț.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.