Slusari detonează mitul legii ajutorului pentru agricultură: Rambursarea TVA – doar pe hârtie. Fermierii sunt păcăliți

Fostul președinte al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, critică modificările adoptate recent de Parlament la Legea privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, calificându-le drept ineficiente și lipsite de impact real pentru fermieri.

Slusari afirmă că legea este, în realitate, „aproape moartă”, iar modificările operate nu schimbă cu nimic situația din teren. „Foarte puțini fermieri mai pot beneficia de acest act normativ, deoarece plafonul a rămas neschimbat.

Pentru a ilustra absurditatea legii, Slusari a oferit un exemplu concret: un fermier care avea în decembrie 2023 un sold TVA de 500 mii lei, a primit rambursare pentru achiziții de primăvară în valoare de 400 mii lei și încă 100 mii lei în toamnă. Deși a plătit și mai mult TVA în 2024, plafonul alocat rămâne cel din anul anterior – iar în prezent nu mai poate primi nimic.

„Este o bătaie de joc”, conchide Slusari, acuzând guvernarea că preferă cosmetizarea realității în locul unor soluții reale pentru salvarea agriculturii.

Slusari atrage atenția că autoritățile cunosc bine această problemă, inclusiv președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, cel care a inițiat legea în 2022 și care, susține fostul deputat, „știa perfect că modificările recente nu vor rezolva nimic”. Atunci, legea a fost una dintre puținele inițiative ale actualei guvernări care a avut efect real asupra fermierilor. Astăzi însă, documentul „s-a transformat într-un act aproape inutil”, mai spune Slusari.

Acesta critică și lipsa de sinceritate a Guvernului, acuzând propaganda oficială că prezintă o imagine falsă, scriind despre „succesul” rambursării TVA, în timp ce „majoritatea fermierilor nu mai pot obține niciun leu”.

„Este deja tradiție ca guvernarea să vorbească patetic despre cât a făcut pentru agricultură, în timp ce micii și mijlocii fermieri falimentează și pleacă din țară”, a declarat Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agricutura #seceta #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.