Victoriabank achiziționează Microinvest

Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, anunță semnarea acordului privind intenția de achiziționare a 100% din capitalul social al Microinvest, liderul sectorului financiar non-bancar din Republica Moldova. Tranzacția va fi finalizată după obținerea aprobărilor din partea autorităților de reglementare și supraveghere din Republica Moldova și din România, etapă până la care Microinvest va avea activitate independentă.

Achiziția vine într-un moment-cheie pentru Victoriabank, care a încheiat recent fuziunea cu BCR Chișinău. Prin acest nou pas strategic, banca își continuă extinderea prin diversificarea portofoliul de servicii și reafirmarea angajamentului față de susținerea antreprenorilor locali. Victoriabank, un brand cu o istorie de 35 de ani pe piața bancară, crește astfel accesul la finanțare pentru întreprinderi mici și mijlocii și persoane fizice.

Microinvest este cea mai mare organizație de creditare nebancară din Republica Moldova. Cu peste 21 de ani de experiență, compania și-a demonstrat constant rolul major pe piața financiară din Moldova, oferind sprijin financiar afacerilor locale, agricultorilor și persoanelor fizice, contribuind astfel direct la creșterea economică și socială a țării.

„Achiziția Microinvest reflectă direcția Victoriabank de creștere, inclusiv prin achiziții. Microinvest este compania la care ne-am uitat întotdeauna cu admirație, pentru că a redefinit microfinanțarea în Republica Moldova prin produse inovatoare și relația foarte bună cu clienții. Apreciem succesul ei, profesionalismul echipei și impactul pozitiv în economia locală” – declară Levon Khanikyan, Președinte Victoriabank.

„Microfinanțarea este o nișă aparte a Grupului Financiar Banca Transilvania, dezvoltată de BT Mic, BT Direct și Banca Transilvania. Dorim să replicăm în Republica Moldova succesul pe care îl avem în România atât privind susținerea clienților prin microfinanțare, cât și în domeniul achizițiilor” –declară Bogdan Pleșuvescu, Director General Adjunct, Banca Transilvania.

„Suntem onorați de încrederea acordată și vedem această schimbare ca pe o oportunitate de a accelera impactul nostru în economia Republicii Moldova. Microinvest rămâne fidel misiunii sale – de a oferi finanțare accesibilă, personalizată și responsabilă oriunde în Moldova. Sprijinul unui acționar strategic precum Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, consolidează capacitatea noastră de a inova, de a extinde gama de produse financiare și de a ajunge mai aproape de clienții din toate regiunile țării” – menționează Dmitrii Svinarenco, CEO Microinvest.

Grupul BT și Victoriabank au colaborat pentru evaluarea și pregătirea tranzacției cu Filip & Company, Vernon | David şi Asociații și PWC.

Acționarul majoritar al Microinvest, BFSE Holding BV și coacționarii săi au fost asistați de KPMG Ungaria, Osborne Clarke LLP și Turcan Cazac Law Firm.

Despre Victoriabank & Microinvest:

Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu un portofoliu total al activelor de peste 26 de miliarde de lei. Cu o rețea de 63 de unități și 1150 de angajați, banca oferă servicii și produse pentru 330.000 de clienți, prin soluții financiare moderne. Victoriabank susține economia locală, inovația și dezvoltarea durabilă. Din 2018, Victoriabank este parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei.

Microinvest este cea mai mare organizație de creditare nebancară din Republica Moldova, cu active de 6,6 miliarde de lei și un portofoliu al creditelor de 6 miliarde de lei la sfârșit de martie 2025. Cu o echipă de 355 de profesioniști și 17 oficii secundare în întreaga țară, compania deservește peste 40.000 de clienți activi, antreprenori locali și persoane fizice. Aproximativ 65% din portofoliul Microinvest este destinat clienților business, dintre care, peste 42%, pentru sectorul agricol.

#Microinvest #Victoriabank #achizitionare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.