Vicepreședintele PMI pentru Europa de Nord-Est: „Integrarea UE a Moldovei deschide noi oportunități investiționale pentru țară”

Philip Morris International continuă să își extindă investițiile în Uniunea Europeană, contribuind la industrializarea regiunii și creșterea economică. Printre statele în care compania și-a redirecționat resursele se numără Polonia, Cehia, România, Ucraina, dar și Republica Moldova. Michał Mierzejewski, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, susține că Moldova devine tot mai atractivă pentru investitorii străini, fiind un punct strategic pe harta Europei, potrivit infotag.md.

Michał Mierzejewski a vizitat Moldova în luna martie. Într-un interviu oferit publicației Logos Press, el a vorbit despre importanța acestei regiuni pentru afacerile mari, despre potențialul real de investiții, precum și despre direcția în care se îndreaptă piața produselor din tutun și nicotină.

„Moldova s-a alăturat regiunii UE din cadrul PMI în 2023, iar acest lucru a fost o decizie conștientă din partea noastră. Privim Moldova ca parte a familiei europene nu doar din punct de vedere geografic: este o țară cu potențial de creștere sustenabilă, iar prezența noastră aici nu este doar o decizie comercială, ci face parte dintr-o strategie mai amplă”, a menționat acesta.

Michał Mierzejewski susține că Republica Moldova trece printr-o etapă de modernizare accelerată, care include consolidarea instituțiilor-cheie, digitalizarea și reforma administrației publice. Potrivit lui, autoritățile demonstrează o voință reală de integrare europeană, iar acest lucru influențează pozitiv asupra percepției capitalului străin.

„Am lansat aici producția mărcilor PMI destinate pieței locale, însă nu excludem posibilitatea exportului către România, Ucraina și alte țări. Mai mult decât atât, promovăm activ potențialul investițional al Moldovei la forumuri internaționale, atragem alți investitori și arătăm că aici se poate construi un business durabil și stabil. Sunt convins că dezvoltarea economică și fluxul de investiții se vor accelera după încheierea războiului din Ucraina. De aceea, cred că Moldova se află în pragul unui salt economic important”, a precizat vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est.

Michał Mierzejewski a mai adăugat că, pe aproape toate piețele unde activează PMI, compania este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat. În Republica Moldova, doar în 2024, sectorul tutunului a contribuit cu aproximativ 5,5 miliarde de lei la bugetul de stat, iar PMI a asigurat 40% din această sumă. Pe lângă factori precum crearea de locuri de muncă și investițiile în infrastructură (import, distribuție, comerț), este de menționat și lansarea producției locale în cadrul fabricii Tutun-CTC, proiect evaluat la peste 3 milioane de dolari. Pe piețele unde Philip Morris are unități de producție, inclusiv în Moldova, acest lucru reprezintă un avantaj direct pentru economia locală.

În 2023, PMI a anunțat investiții suplimentare și în alte state. Potrivit vicepreședintelui companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, investițiile de peste 230 de milioane de dolari în Cracovia, în 2023, au generat sute de locuri de muncă. Iar în Ucraina, în pofida războiului, s-au investit 30 de milioane de dolari într-o nouă fabrică în regiunea Liov, ceea ce a ridicat semnificativ standardele de atragere a investițiilor în zonă. De asemenea, au fost direcționate investiții noi în Otopeni (România), Kutná Hora (Cehia) și Niš (Serbia). Aceste fabrici au devenit piloni ai transformării PMI și simboluri ale încrederii reciproce dintre mediul de afaceri și autorități.

Michał Mierzejewski a menționat că PMI își consolidează investițiile în regiunea europeană, care este o piață matură, cu o infrastructură bine dezvoltată și cu un cadru legislativ stabil. Din 2008, PMI a investit peste 14 miliarde de dolari în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea produselor fără fum, iar cea mai mare parte a acestor investiții s-a concentrat în Europa. Compania are în regiune 11 unități de producție, dintre care 7 produc rezerve de tutun pentru sistemele de încălzire a tutunului. În același timp, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est a precizat că, pentru atragerea investițiilor, companiile au nevoie de un cadrul legislativ stabil, aliniat la standardele UE, ceea ce îi lipsește în prezent Moldovei.

„Moldova este una dintre cele mai dur reglementate piețe din Europa, de la importul produselor până la comerț și comunicații. Dar întrebarea pe care ar trebui să și-o pună Guvernul este ce rezultate au obținut pentru societate. Pentru că reglementarea excesivă are uneori efect invers, iar interdicțiile creează bariere pentru consumatori. Oamenii nu pot obține informații fiabile despre alternative mai puțin dăunătoare, dovedite științific, și continuă să fumeze țigări. Nu cerem privilegii, cerem dialog.”

Michał Mierzejewski a declarat că, anul trecut, PMI a înregistrat rezultate financiare impresionante, dar a fost continuat procesul de transformare – nu este schimbat doar portofoliul, ci întreaga industrie a tutunului. Potrivit lui, 40% din veniturile globale ale PMI au provenit din produsele fără fum. Mai mult, datele oficiale arată că, în statele dezvoltate, cota de piață a produselor fără fum este mai mare. Astfel, în Vilnius, produsele fără fum reprezintă peste 50% din cota de piață, în Budapesta – aproape 41%, iar în Roma, Atena și Bratislava – aproximativ 30%. Potrivit estimărilor PMI, în 2024, numărul utilizatorilor de produse fără fum la nivel global a constituit 32,2 milioane.

#Michał Mierzejewski #Vicepreședinte PMI #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.