Grupul american Apple a avut cele mai mari vânzări de smartphone-uri în primul trimestru al acestui an, graţie lansării modelului iPhone 16e şi a cererii puternice în ţări precum Japonia şi India, arată datele publicate luni de firma de cercetare de piaţă Counterpoint Research, relatează Reuters, potrivit Agerpres, citat de antena3.ro.
„În conformitate cu estimările noastre actuale, anunţul tarifelor nu a dus la o creştere majoră a cererii din cauza incertitudinilor cu privire la tarife şi politici. În condiţiile în care tarifele au fost anunţate în aprilie, nu au avut un impact asupra cererii de iPhone în primul trimestru din 2025”, a declarat analistul şef de la Counterpoint, Ankit Malhotra.
În primele trei luni ale acestui an, piaţa mondială de smartphone a crescut cu 3% în ritm anual. Scăderile de pe pieţele dezvoltate au fost contracarate de creşterea din China şi continuarea revenirii vânzărilor pe pieţele emergente cheie din America Latină, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa.
Lider al pieţei a fost grupul american Apple, cu o cotă de 19%, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat pe o serie de pieţe importante. Vânzările Apple în SUA, Europa şi China fie au stagnat, fie au scăzut. Însă Apple a înregistrat o creştere de două cifre a vânzărilor în Japonia, India, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud-Est.
Pe locul secund s-a situat grupul sud-coreean Samsung, cu o cotă de 18%. Cercetătorii subliniază că Samsung a avut un început lent de an, din cauza lansării târzii a seriei S25, dar vânzările şi-au revenit după lansarea modelului principal S25 şi a noilor versiuni de telefoane seria A.
Topul primilor cinci producători este completat de producătorii chinezi Xiaomi (14%), vivo (8%) şi OPPO (8%).
În pofida creşterii de 3% din primul trimestru, analiştii de la Apple Counterpoint Research se aşteaptă ca, pe ansamblul anului 2025, piaţa de smartphone să se contracte uşor comparativ cu 2024, din cauza incertitudinilor economice şi tarifelor vamale impuse de preşedintele SUA, Donald Trump.
Lupta giganților are un câștigător! Apple, liderul pieței globale de telefoane în 2025
Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.
Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.
„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.
Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.
„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.
În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.
Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.
Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.
„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.
Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.
-
1Salariile bugetarilor se schimbă din 2027. Sporurile se restrâng, iar premiul anual va avea un plafon de 20%
-
2Sistemele de la circa 175 de benzinării pot indica greșit câți litri ai alimentat. Vânzarea rămâne permisă temporar
-
3Tofan trage alarma: Moldova riscă să falimenteze dacă nu reduce deficitul bugetar
-
4Sindicatele află de la TV despre reforma concedierilor. Tofan spune că va merge „până în pânzele albe”
-
5Se desfundă granița cu România! Două benzi noi pentru camioanele care ies din Moldova
Folosim cookie-uri și tehnologii similare pentru a asigura funcționarea site-ului, a analiza traficul, a îmbunătăți experiența dumneavoastră și, după caz, a afișa și măsura publicitatea. Puteți alege ce tipuri de cookie-uri permiteți.