Expert-Grup: „Bugetul Plus” trebuie aliniat cu principiile de bună guvernanță și un model economic bazat pe valoare adăugată

16 Apr. 2025, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Apr. 2025, 14:08 // Actual //  bani.md

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Nota de poziție privind proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2025 („Bugetul Plus”) și corelarea acestuia cu Planul de creștere economică a Republicii Moldova, susținut financiar de Uniunea Europeană.

Documentul analizează implicațiile proiectului asupra dezvoltării economice și bunei guvernanțe, evidențiind mai multe deficiențe care au generat reacții critice în rândul societății civile. Printre principalele probleme semnalate se numără lipsa de transparență în procesul decizional, incoerența unor măsuri bugetare cu obiectivele Planului de creștere economică, riscurile de limitare a autonomiei locale și posibilele derapaje către practici de clientelism politic în alocarea fondurilor.

„Modul în care a fost aprobat proiectul, precum și prevederile lui, au provocat reacții critice în societate sub mai multe aspecte: nerespectarea rigorilor de transparență în procesul decizional la promovarea proiectului, incoerența unor măsuri prevăzute cu filozofia Planului de creștere economică pentru Republica Moldova, limitarea autonomiei locale și crearea premiselor pentru clientelism politic”, a declarat Marina Soloviova, directoare a programului „Politici economice” și autoarea notei de poziție.

Pe lângă aspectele criticate, Expert-Grup propune în document o serie de recomandări, printre care: asigurarea transparenței în procesul bugetar, alinierea măsurilor propuse cu obiectivele Planului de creștere economică, garantarea autonomiei locale, pluralismului și participării tuturor părților implicate, precum și evitarea utilizării sprijinului financiar din partea UE pentru proiecte neproductive, cu caracter populist. Totodată, accentuează necesitatea orientării investițiilor către domenii care susțin tranziția economică spre un model bazat pe competitivitate și valoare adăugată.

„Noi din start am accentuat importanța strategică a Planului de creștere a Moldovei oferit cu generozitate de către Uniunea Europeană, însă pentru a avea impact real asupra accelerării dezvoltării economice a țării aceste resurse trebuie alocate în baza principiilor de bună guvernanță (transparență, consultări publice, depolitizarea fluxurilor financiare și lipsa conflictelor de interese). Guvernarea nu trebuie să uite și de faptul că resursele UE trebuie investite în activități care generează valoare adăugată, pentru a crește capacitatea economiei naționale de a întoarce în timp aceste împrumuturi. Programul „Buget Plus” nu se încadrează în aceste principii. Noi vedem multiple riscuri de utilizare irațională și politizată a acestor resurse, lucru, evident, inacceptabil. Vom monitoriza cu atenție și în continuare cum guvernarea va gestiona banii din Planul de creștere a Moldovei, a subliniat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Prin nota de poziție lansată astăzi, Expert-Grup reiterează importanța consolidării unui cadru bugetar transparent, participativ și orientat spre tranziția către un model economic bazat pe  valoare adăugată înaltă.

Nota de poziție completă, disponibilă în limba română și engleză, poate fi consultată pe următorul link: euromonitor.md.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.