Ciobanii devin IT-iști! Peste 250 de animale monitorizate digital în premieră în Moldova

19 Apr. 2025, 20:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2025, 20:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Într-un pas important spre modernizarea agriculturii, Republica Moldova asistă la digitalizarea primelor ferme zootehnice. Constantin Roșca și Lilian Racicovschi sunt primii fermieri din țară care au implementat un sistem digital complet de gestionare a fermelor, dotând peste 250 de ovine și caprine cu dispozitive electronice de monitorizare, informează Agro TV Moldova.

Noua tehnologie permite urmărirea în timp real a sănătății, istoricului medical și genealogiei fiecărui animal. „Am primit aplicația de a le introduce în sistem. Foarte ușor le-am cipat, am scris numărul la mamă și numărul la tată, numărul la cine s-a născut, adică berbec, femelă, mascul, ca să ducem o evidență clară. E ca un buletin de identitate, doar că electronic”, explică Constantin Roșca.

Anterior, fermierii duceau evidența manual, pe hârtii sau în caiete, ceea ce îngreuna urmărirea stării de sănătate și a liniei genealogice a animalelor. Noile dispozitive electronice schimbă radical această situație, oferind precizie, trasabilitate și posibilitatea unor intervenții rapide în caz de epidemii sau boli izolate.

Lilian Racicovschi subliniază beneficiile pe termen lung: „După părerea mea, eu cred că în viitorii 5-7 ani, toți fermierii ar trebui să facă digitalizare. Am văzut în România, în Bulgaria, în Italia astfel și mi-a plăcut. Și eu cred că o să fie foarte mult beneficiu pentru noi fermierii.”

Digitalizarea sectorului zootehnic este văzută ca un pas crucial pentru integrarea Moldovei în piața agricolă europeană și pentru creșterea competitivității fermierilor autohtoni.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.