Economia Moldovei intră în zona roșie: FMI reduce prognoza de creștere de peste 6 ori

Fondul Monetar Internațional a redus semnificativ prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, estimând un avans modest al PIB-ului de doar 0,6%, comparativ cu proiecția anterioară de 3,7%. Noua evaluare apare în ediția din aprilie a raportului „World Economic Outlook”, publicat de FMI.

Pentru anul 2026, experții FMI anticipează o redresare ușoară, cu o creștere economică de 2,5%, iar până în 2030, instituția prognozează un avans de 5% al PIB-ului moldovenesc.

În ceea ce privește inflația, prognoza pentru 2025 a fost revizuită în sus – de la 5% la 8%. Pentru 2026, FMI estimează că inflația se va modera la 5,9%. Totodată, fondul a înrăutățit și estimările privind deficitul de cont curent, care ar urma să ajungă la 14,5% din PIB în 2025 și la 13,8% în 2026 – în creștere față de prognoza anterioară de 10,7% pentru anul viitor.

În raportul precedent, publicat în octombrie 2024, FMI a menținut estimarea de creștere economică pentru anul 2024 la 2,6%, iar pentru 2025 a revizuit-o în jos de la 4,8% la 3,7%.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, în 2024, PIB-ul Moldovei a fost de 323,8 miliarde lei, marcând o creștere simbolică de doar 0,1% față de anul precedent.

Această corecție severă a prognozelor vine după ce și alți parteneri financiari internaționali au emis estimări mai prudente: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus prognoza pentru 2025 de la 3,5% la 2%, iar pentru 2026 anticipează un avans de 3,8%. Banca Mondială, în schimb, și-a menținut estimările optimiste – 3,9% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026.

#prognoza #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un val de controverse lovește procesul de evaluare externă (Vetting) a judecătorilor din Republica Moldova. Potrivit unor informații și documente consultate, mai mulți magistrați care au emis hotărâri nefavorabile Eximbank în dosare de zeci și sute de milioane de lei, au fost eliminați din sistem fără ca în rapoartele de evaluare să fie menționate explicit cauzele respective, deși acestea figurau în grila de întrebări a Comisiei.

Este vorba despre judecătorii Ala Malîi, Oxana Robu, Ruxanda Pulbere, Grigore Dașchevici, Marina Anton și Olga Cojocaru, implicați direct în soluționarea cauzelor privind Eximbank, inclusiv litigiile de insolvență și licitații contestate în care banca a reclamat pierderi de peste 100 de milioane de lei. În mod inexplicabil, Comisia de Vetting nu a menționat aceste dosare în concluziile oficiale, deși în documentele din dosar, inclusiv raportul semnat de Marina Anton, ele sunt detaliate pe pagini întregi. Astfel, se creează precedentul pentru temeiul legal de revizuire a hotărârilor pierdute în instanță de către Eximbank.

Și mai grav este faptul că Daniel Cobzac, actualul avocat al Comisiei Vetting este și avocatul Eximbank, reprezentând banca în exact aceste dosare. În aceste condiții, există suspiciuni serioase de conflict de interese, având în vedere că fostul apărător al Eximbank a avut posibilitatea să influențeze, direct sau indirect, evaluarea judecătorilor care au pronunțat decizii contrare intereselor clientului său de odinioară.

Dosarele Eximbank sunt amintite în rapoarte doar generic, iar concluzia Comisiei este că nemulțumirile „reflectă mai degrabă erori profesionale decât încălcări grave de etică”. Cu toate acestea, toți judecătorii implicați în deciziile respective au fost respinși de Comisie, fără o motivare clară legată de cazurile Eximbank – o omisiune care ridică întrebări majore privind transparența și imparțialitatea procesului de evaluare.

În plus, raportul menționează că anumite cauze analizate de judecători respinși au fost marcate de „reînregistrări nejustificate”, „abuzuri procedurale” și „redistribuiri dubioase de completuri”, fără a trasa clar responsabilitățile. Totodată, Curtea Supremă a constatat într-un caz conex chiar încălcarea dreptului la un proces echitabil.