Economia Moldovei intră în zona roșie: FMI reduce prognoza de creștere de peste 6 ori

Fondul Monetar Internațional a redus semnificativ prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, estimând un avans modest al PIB-ului de doar 0,6%, comparativ cu proiecția anterioară de 3,7%. Noua evaluare apare în ediția din aprilie a raportului „World Economic Outlook”, publicat de FMI.

Pentru anul 2026, experții FMI anticipează o redresare ușoară, cu o creștere economică de 2,5%, iar până în 2030, instituția prognozează un avans de 5% al PIB-ului moldovenesc.

În ceea ce privește inflația, prognoza pentru 2025 a fost revizuită în sus – de la 5% la 8%. Pentru 2026, FMI estimează că inflația se va modera la 5,9%. Totodată, fondul a înrăutățit și estimările privind deficitul de cont curent, care ar urma să ajungă la 14,5% din PIB în 2025 și la 13,8% în 2026 – în creștere față de prognoza anterioară de 10,7% pentru anul viitor.

În raportul precedent, publicat în octombrie 2024, FMI a menținut estimarea de creștere economică pentru anul 2024 la 2,6%, iar pentru 2025 a revizuit-o în jos de la 4,8% la 3,7%.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, în 2024, PIB-ul Moldovei a fost de 323,8 miliarde lei, marcând o creștere simbolică de doar 0,1% față de anul precedent.

Această corecție severă a prognozelor vine după ce și alți parteneri financiari internaționali au emis estimări mai prudente: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus prognoza pentru 2025 de la 3,5% la 2%, iar pentru 2026 anticipează un avans de 3,8%. Banca Mondială, în schimb, și-a menținut estimările optimiste – 3,9% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026.

#prognoza #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a declarat că reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, însă depinde exclusiv de condițiile comerciale.

Într-un interviu acordat presei din regiune, Krasnoselski a fost întrebat dacă centrala de la Cuciurgan ar putea relua exporturile de electricitate către Republica Moldova, în contextul în care, în orele de vârf, prețul energiei pe piața de la Chișinău ajunge la circa 400 de euro/MWh.

Potrivit acestuia, elementul-cheie în această ecuație rămâne prețul gazului natural. Liderul de la Tiraspol a afirmat că, în prezent, cotațiile gazului pe bursă permit producerea energiei electrice la Cuciurgan, iar centrala dispune atât de licență, cât și de capacitatea necesară pentru a exporta energie electrică în Republica Moldova.

„Problema nu este una tehnică, ci una comercială”, a subliniat Krasnoselski. El a amintit că, anterior, administrația de la Tiraspol a propus un mecanism prin care Republica Moldova să livreze gaze naturale, iar regiunea transnistreană să furnizeze, în schimb, energie electrică.

Interesul principal al părții transnistrene, potrivit lui Krasnoselski, este capitalizarea centralei, generarea de venituri fiscale la buget și menținerea locurilor de muncă pentru angajații de la Cuciurgan. În acest context, liderul regiunii a insistat că subiectul nu ar trebui politizat, ci tratat strict ca o chestiune economică.

„Este vorba despre eficiență economică, taxe plătite și locuri de muncă. Nu ar trebui să fie o problemă politică”, a conchis Krasnoselski.

Republica Moldova a renunțat la achizițiile de curent din stânga Nistrului la sfârșitul anului trecut, după Gazprom a suspendat livrările de metan în regiune.