Prognoza de creștere a Rusiei, tăiată la jumătate – economia și-a pierdut suflul

15 Aug. 2025, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2025, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Economia Federației Ruse a înregistrat o creștere fragilă în prima jumătate a lui 2025, evitând recesiunea, dar acumulând patru luni de scădere dintr-un total de șase, potrivit experților Institutului de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Științe (INP).

Conform datelor preliminare publicate de Rosstat, PIB-ul a crescut cu 1,1% în trimestrul II 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, ajustat sezonier, economia a avansat doar în aprilie și mai, iar în iunie a scăzut cu 0,3%. În termeni reali, dimensiunea economiei era la final de iunie cu 1,6% mai mică decât în decembrie 2024, revenind la nivelul din octombrie 2024.

INP și-a redus prognoza de creștere pentru întreg anul 2025 de la 1,8% la 1,1%, invocând încetinirea comerțului cu amănuntul (de la 1,8% creștere anuală în mai la 1,2% în iunie), stagnarea sectorului construcțiilor și scăderea așteptărilor privind producția industrială în semestrul II (de la +3,4% estimat în aprilie la +1,7% acum).

Printre semnalele negative pentru trimestrul III, experții notează trecerea unor mari producători auto (KamAZ, GAZ, LiAZ, iar AvtoVAZ analizează această opțiune) și a unor fabrici de materiale de construcții la săptămâna de lucru de patru zile, precum și reducerea programului de lucru în cadrul căilor ferate ruse (RZD).

Piața muncii ar putea începe să dea semne de slăbiciune, în pofida ratei oficiale foarte scăzute a șomajului (2,2% în aprilie-iunie). Numărul șomerilor înregistrați a crescut ușor trei luni la rând, de la 273.000 la sfârșitul lui martie, la 289.000 la sfârșitul lui iunie.

Analiștii Promsvyazbank și economistul Dmitri Polevoi avertizează că ritmul lent al creșterii economice indică riscul de „supraîncălzire inversă” – o răcire accentuată a economiei pe fondul încetinirii activității în mai multe sectoare-cheie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.