SOCAR sub foc rusesc – Azerbaidjanul ia în calcul livrări de armament pentru Kiev

Azerbaidjanul ar putea ridica embargoul asupra livrărilor de armament către Ucraina, ca răspuns la atacurile aeriene rusești asupra obiectivelor companiei petroliere de stat SOCAR din regiunea Odesa. Potrivit surselor citate de portalul Caliber, decizia ar putea fi luată dacă Moscova va continua „politica agresivă” împotriva intereselor Baku.

Pe 10 august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu omologul său azer, Ilham Aliev. Cei doi lideri au condamnat „loviturile aeriene deliberate” ale Rusiei asupra infrastructurii azere, inclusiv asupra unei stații de compresie a gazului care transportă gaze azere în Ucraina. Zelenski a acuzat Kremlinul că încearcă să blocheze rutele energetice care asigură independența energetică a Ucrainei și partenerilor săi europeni, subliniind că aceste atacuri nu vor opri cooperarea energetică dintre Kiev și Baku.

În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat cinci drone Shahed asupra unei baze petroliere SOCAR din regiunea Odesa, provocând un incendiu, avarierea unui conduct de motorină și rănirea gravă a patru angajați. Acesta este al doilea atac din ultima săptămână asupra infrastructurii energetice cu legături azere din Odesa: pe 6 august, armata rusă a vizat cu zeci de drone stația de compresie „Orlovka”, prin care, din 28 iunie, gazul azer ajunge în Ucraina prin gazoductul transbalcanic.

Azerbaidjanul furnizează gaze Ucrainei în baza unui acord dintre SOCAR și Naftogaz, considerat la Kiev de importanță strategică. Decizia a fost criticată la Moscova, unde deputatul Konstantin Zatulin a acuzat Baku de „atitudine ostilă” față de Rusia.

Deși până acum președintele Aliev a afirmat că Azerbaidjanul nu livrează arme Ucrainei, ci doar ajutor umanitar — în valoare de peste 40 de milioane de dolari —, atacurile recente ar putea schimba politica Baku, inclusiv prin aprobarea vânzărilor de armament către Kiev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliev #Moscova #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina