400 de milioane de dolari pierduți anual – vânzarea cetățeniei, șansa ratată a Moldovei

Membrul Consiliului de administrație al maib, Vasile Tofan, a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că Republica Moldova a ratat șansa de a deschide un domeniu nou de export prin vânzarea cetățeniei contra cost, model aplicat de alte state.

Potrivit lui Tofan, compania internațională Henley & Partners ar fi fost dispusă să promoveze inițiativa, care prevedea vânzarea cetățeniei moldovenești cu 200.000 de euro per persoană, în limita a 2.000 de cazuri pe an. „Cu o simplă semnătură, am fi putut crea un sector de export care să aducă 400 de milioane de dolari anual. Spre comparație, exporturile de vin – construite în 3.000 de ani – aduc doar 200 de milioane de dolari”, a spus el.

Oficialul a anticipat că ar fi existat discuții legate de securitatea statului și faptul că ideea provenea de la Partidul Democrat, dar consideră că, pentru Moldova, ar fi fost o chestiune „existențială” pentru a construi o economie funcțională.

„Acum statul trăiește din dividendele de vârstă ale generației anilor ’80, care încă este productivă. În curând vor veni generațiile mai mici ale anilor ’90 și 2000, care vor trebui să plătească pensiile celor din ’80. Avem maximum 10 ani pentru a construi o economie concurențială care să poată susține sistemul de pensii”, a avertizat Tofan.

El a subliniat că, în prezent, fondul de pensii are deja un deficit de 30%, în condițiile în care raportul pensionari–angajați este încă favorabil, și a ridicat întrebarea: „Ce va fi peste 10 ani?”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tofan #cetățenie #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.