Datoriile sufocă Rusia: Două treimi dintre rușii apți de muncă sunt îndatorați la bănci și IFN-uri

30 Apr. 2025, 08:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Apr. 2025, 08:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Numărul rușilor care au credite bancare sau împrumuturi la instituții financiare nebancare (IFN) a atins un record istoric, depășind pentru prima dată 50 de milioane de persoane la sfârșitul anului 2024, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală a Rusiei, cita de The Moskow Times. La 1 ianuarie 2025, 50,1 milioane de cetățeni figurau drept debitori, adică 66% din populația activă a țării (estimare de 76,1 milioane persoane, conform Ministerului Economiei).

În ultimii trei ani, în paralel cu războiul, încă 6,8 milioane de persoane au contractat împrumuturi, iar datoria totală a populației a crescut cu 14 trilioane de ruble, ajungând la 38,5 trilioane, o majorare de 57%.

În 2024, numărul debitorilor bancari s-a redus ușor, cu 200.000 de persoane, pe fondul creșterii dobânzii cheie la 21% și a exploziei dobânzilor la creditele de consum (până la 40%) și ipoteci (niveluri nemaivăzute din anii 2000). În schimb, a crescut numărul celor care apelează la IFN-uri: 500.000 de persoane noi într-un singur an, totalizând 5,2 milioane de clienți activi. Alți 4,8 milioane de ruși au simultan atât credite bancare, cât și microcredite.

Doar 43% dintre debitori au un singur credit, iar un sfert (12,7 milioane) au trei sau mai multe împrumuturi. În total, 21,5 milioane au împrumuturi de consum, 28,4 milioane — datorii pe carduri de credit, 10,2 milioane — ipoteci, iar 2,7 milioane — credite auto.

Analistul Vladimir Cernov de la Freedom Finance Global avertizează că inflația, veniturile stagnante și dobânzile uriașe au dus la dificultăți tot mai mari în rambursarea creditelor. La finalul lui 2024, volumul creditelor de consum restante a crescut cu 50%, la 150 miliarde ruble, iar restanțele la ipoteci au crescut cu 63%, la aproape 100 miliarde.

În primul trimestru din 2025, băncile de stat Sber și VTB au raportat creșteri abrupte ale creditelor neperformante. La Sber, ipotecile cu probleme s-au dublat (+90%), ajungând la 285 miliarde ruble, iar creditele de consum problematice au crescut cu 22,5%, la 610 miliarde. VTB a raportat o creștere a creditelor neperformante de la 3,9% la 4,8%.

Potrivit analistului Mihail Poluhin (ACRA), situația este agravată de lipsa opțiunilor de refinanțare pentru clienții cu profil de risc ridicat, în contextul în care Banca Centrală a impus restricții suplimentare. Aceste măsuri, combinate cu dobânzile mari, lasă loc pentru o escaladare a crizei datoriilor personale în 2025.

Vrei și o variantă de titlu mai incisiv pentru această știre?

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.