Datoriile sufocă Rusia: Două treimi dintre rușii apți de muncă sunt îndatorați la bănci și IFN-uri

Numărul rușilor care au credite bancare sau împrumuturi la instituții financiare nebancare (IFN) a atins un record istoric, depășind pentru prima dată 50 de milioane de persoane la sfârșitul anului 2024, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală a Rusiei, cita de The Moskow Times. La 1 ianuarie 2025, 50,1 milioane de cetățeni figurau drept debitori, adică 66% din populația activă a țării (estimare de 76,1 milioane persoane, conform Ministerului Economiei).

În ultimii trei ani, în paralel cu războiul, încă 6,8 milioane de persoane au contractat împrumuturi, iar datoria totală a populației a crescut cu 14 trilioane de ruble, ajungând la 38,5 trilioane, o majorare de 57%.

În 2024, numărul debitorilor bancari s-a redus ușor, cu 200.000 de persoane, pe fondul creșterii dobânzii cheie la 21% și a exploziei dobânzilor la creditele de consum (până la 40%) și ipoteci (niveluri nemaivăzute din anii 2000). În schimb, a crescut numărul celor care apelează la IFN-uri: 500.000 de persoane noi într-un singur an, totalizând 5,2 milioane de clienți activi. Alți 4,8 milioane de ruși au simultan atât credite bancare, cât și microcredite.

Doar 43% dintre debitori au un singur credit, iar un sfert (12,7 milioane) au trei sau mai multe împrumuturi. În total, 21,5 milioane au împrumuturi de consum, 28,4 milioane — datorii pe carduri de credit, 10,2 milioane — ipoteci, iar 2,7 milioane — credite auto.

Analistul Vladimir Cernov de la Freedom Finance Global avertizează că inflația, veniturile stagnante și dobânzile uriașe au dus la dificultăți tot mai mari în rambursarea creditelor. La finalul lui 2024, volumul creditelor de consum restante a crescut cu 50%, la 150 miliarde ruble, iar restanțele la ipoteci au crescut cu 63%, la aproape 100 miliarde.

În primul trimestru din 2025, băncile de stat Sber și VTB au raportat creșteri abrupte ale creditelor neperformante. La Sber, ipotecile cu probleme s-au dublat (+90%), ajungând la 285 miliarde ruble, iar creditele de consum problematice au crescut cu 22,5%, la 610 miliarde. VTB a raportat o creștere a creditelor neperformante de la 3,9% la 4,8%.

Potrivit analistului Mihail Poluhin (ACRA), situația este agravată de lipsa opțiunilor de refinanțare pentru clienții cu profil de risc ridicat, în contextul în care Banca Centrală a impus restricții suplimentare. Aceste măsuri, combinate cu dobânzile mari, lasă loc pentru o escaladare a crizei datoriilor personale în 2025.

Vrei și o variantă de titlu mai incisiv pentru această știre?

#ifn #ruși #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Argentina a înregistrat o scădere spectaculoasă a inflaţiei lunare, coborând pentru prima dată în ultimii cinci ani sub pragul de 2% – o victorie neaşteptată şi semnificativă pentru preşedintele libertarian Javier Milei, aflat în plină cruciadă împotriva crizei cronice a preţurilor, raportează Financial Times.

Potrivit datelor publicate joi de institutul naţional de statistică, preţurile de consum au crescut cu doar 1,5% în luna mai faţă de aprilie, o îmbunătăţire notabilă faţă de creşterea de 2,8% din aprilie şi un contrast radical cu vârful de 25,5% înregistrat în decembrie 2023 – luna în care Milei a preluat conducerea ţării.

Cu toate acestea, inflaţia anuală rămâne la un nivel alarmant, de 43,5%, una dintre cele mai ridicate din lume.

Ministrul economiei, Luis Caputo, a celebrat public realizarea pe platforma X, declarând: „Avem cel mai bun preşedinte din lume”.

Această scădere semnificativă consolidează şansele lui Milei la alegerile parţiale din octombrie, unde stabilitatea preţurilor este punctul central al discursului său politic. Este o victorie-surpriză pentru liderul argentinian, care în aprilie a eliminat controversatul control valutar – o măsură riscantă, dar care pare să fi dat roade.

Reformele au fost parte dintr-un acord de 20 de miliarde de dolari cu FMI, care a presupus renunţarea la un curs fix ce, deşi proteja moneda naţională de volatilitate, sufoca rezervele valutare ale băncii centrale. Milei a permis flotarea liberă a peso-ului pe 14 aprilie, o decizie ce părea riscantă, întrucât putea declanşa un nou val de scumpiri. Dar efectul a fost surprinzător de moderat.

„Guvernul a reuşit să limiteze efectele devalorizării asupra inflaţiei la un minim”, a declarat Ramiro Blazquez Giomi, strateg pentru America Latină la grupul financiar StoneX.

Pentru a susţine peso-ul, autorităţile au introdus inclusiv stimulente fiscale temporare pentru exportatorii agricoli, atrăgând mai mulţi dolari pe piaţa valutară. Totuşi, analiştii avertizează că tensiunile electorale din toamnă ar putea slăbi din nou moneda naţională.