De la pierderi de 42 milioane/zi, la profit record! Cum a renăscut Moldtelecom în 2024

Compania de stat Moldtelecom a înregistrat în anul 2024 un profit net de 159,9 milioane de lei, în creștere cu 80% față de 2023, când profitul s-a cifrat la 89,3 milioane de lei, potrivit datelor publicate de companie.

Potrivit raportului, veniturile totale ale companiei s-au ridicat la 1,66 miliarde de lei, în creștere ușoară față de anul precedent (1,63 miliarde lei). Profitul brut a ajuns la 391 milioane de lei, iar EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) a atins nivelul de 897 milioane lei – un indicator al solidității operaționale.

Totodată, cheltuielile de distribuție și administrative au fost reduse semnificativ, ceea ce a contribuit la creșterea profitabilității. Cheltuielile de distribuție au scăzut de la 207,6 milioane lei în 2023 la 172,2 milioane lei în 2024, iar cele administrative – de la 55 milioane lei la 62,6 milioane lei.

Pe partea de investiții, Moldtelecom a continuat extinderea și modernizarea rețelei, cu cheltuieli de capital de peste 731 milioane lei. În pofida acestora, numerarul net generat din activitatea operațională a fost de 782 milioane lei, ceea ce asigură o poziție financiară confortabilă.

Capitalul propriu al companiei a ajuns la 4,43 miliarde lei, iar datoriile totale s-au redus la 1,08 miliarde lei, față de 1,16 miliarde lei în anul precedent. O parte importantă a datoriilor este reprezentată de împrumuturi pe termen scurt, însă compania își menține fluxurile de numerar pozitive.

În 2024, Moldtelecom a plătit dividende în valoare de 44,6 milioane de lei către statul moldovean, unicul acționar al companiei.

În perioada anilor 2020-2022, operatorul de stat Moldtelecom a contabilizat pierderi de 1,07 miliarde de lei (41,6 milioane de lei/zi n.a) de pe urma telefoniei fixe, constatata raportul de audit al Curții de Conturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldtelecom #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.