Arabia Saudită trădează Rusia! OPEC+ majorează producția, rubla sângerează

OPEC+ a luat decizia de a majora producția de petrol cu un ritm fără precedent din 2020 încoace, anunță agenția Reuters, într-o mișcare susținută puternic de Arabia Saudită care ar putea dezechilibra serios piața globală și bugetul Rusiei, scrie Reuters.

Începând din iunie, opt state membre ale alianței OPEC+ – inclusiv Arabia Saudită, Rusia, EAU, Kuweit și Irak – vor adăuga pe piață în total 411.000 de barili suplimentari pe zi, în fiecare lună, dublu față de planul inițial. Astfel, până la sfârșitul lunii iunie, creșterea totală a producției va atinge 822.000 de barili pe zi, marcând cea mai mare majorare de producție de la criza pandemică încoace.

Arabia Saudită, liderul de facto al cartelului, a impus această decizie pentru a sancționa țările care încalcă sistematic cotele de producție, precum Kazahstan și Irak. Potrivit surselor Reuters, Riadul a notificat partenerii că nu mai este dispus să susțină prețurile prin limitarea artificială a producției.

Planul saudiților este ambițios: până în noiembrie, OPEC+ vrea să crească producția cu 2,2 milioane barili/zi. Însă, experții avertizează că piața nu poate absorbi acest surplus. „Cererea e slabă, în special după introducerea tarifelor de către administrația Trump,” afirmă Ajay Parmar, analist la ICIS.

Piața petrolului ar putea intra într-un nou război al prețurilor, avertizează și Warren Patterson de la ING, estimând un excedent de 1,5 milioane barili/zi până la sfârșitul anului.

Această strategie afectează grav bugetul Rusiei. Proiectat pe un preț mediu de 70 dolari/baril, bugetul federal a fost lovit de prăbușirea prețului petrolului Urals la 54 dolari/baril în aprilie, conform datelor Argus. Astfel, veniturile din petrol și gaze au scăzut cu aproape 20%, iar Ministerul Finanțelor rus estimează acum un deficit bugetar record de 3,8 trilioane ruble, față de planul inițial de 1,2 trilioane.

În doar patru luni, prețul Brent a scăzut cu 24%, iar pe 5 mai a atins un minim al ultimilor patru ani: 58,5 dolari/baril.

Decizia vine în contextul în care Donald Trump se pregătește de o vizită oficială în Arabia Saudită, în a doua jumătate a lunii mai. Potrivit Reuters, SUA ar urma să propună un pachet de cooperare militară de 100 miliarde dolari, ceea ce ridică semne de întrebare privind corelarea deciziei OPEC+ cu interesele strategice americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Arabia #petrol #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.