Arabia Saudită trădează Rusia! OPEC+ majorează producția, rubla sângerează

05 Mai 2025, 16:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Mai 2025, 16:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

OPEC+ a luat decizia de a majora producția de petrol cu un ritm fără precedent din 2020 încoace, anunță agenția Reuters, într-o mișcare susținută puternic de Arabia Saudită care ar putea dezechilibra serios piața globală și bugetul Rusiei, scrie Reuters.

Începând din iunie, opt state membre ale alianței OPEC+ – inclusiv Arabia Saudită, Rusia, EAU, Kuweit și Irak – vor adăuga pe piață în total 411.000 de barili suplimentari pe zi, în fiecare lună, dublu față de planul inițial. Astfel, până la sfârșitul lunii iunie, creșterea totală a producției va atinge 822.000 de barili pe zi, marcând cea mai mare majorare de producție de la criza pandemică încoace.

Arabia Saudită, liderul de facto al cartelului, a impus această decizie pentru a sancționa țările care încalcă sistematic cotele de producție, precum Kazahstan și Irak. Potrivit surselor Reuters, Riadul a notificat partenerii că nu mai este dispus să susțină prețurile prin limitarea artificială a producției.

Planul saudiților este ambițios: până în noiembrie, OPEC+ vrea să crească producția cu 2,2 milioane barili/zi. Însă, experții avertizează că piața nu poate absorbi acest surplus. „Cererea e slabă, în special după introducerea tarifelor de către administrația Trump,” afirmă Ajay Parmar, analist la ICIS.

Piața petrolului ar putea intra într-un nou război al prețurilor, avertizează și Warren Patterson de la ING, estimând un excedent de 1,5 milioane barili/zi până la sfârșitul anului.

Această strategie afectează grav bugetul Rusiei. Proiectat pe un preț mediu de 70 dolari/baril, bugetul federal a fost lovit de prăbușirea prețului petrolului Urals la 54 dolari/baril în aprilie, conform datelor Argus. Astfel, veniturile din petrol și gaze au scăzut cu aproape 20%, iar Ministerul Finanțelor rus estimează acum un deficit bugetar record de 3,8 trilioane ruble, față de planul inițial de 1,2 trilioane.

În doar patru luni, prețul Brent a scăzut cu 24%, iar pe 5 mai a atins un minim al ultimilor patru ani: 58,5 dolari/baril.

Decizia vine în contextul în care Donald Trump se pregătește de o vizită oficială în Arabia Saudită, în a doua jumătate a lunii mai. Potrivit Reuters, SUA ar urma să propună un pachet de cooperare militară de 100 miliarde dolari, ceea ce ridică semne de întrebare privind corelarea deciziei OPEC+ cu interesele strategice americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.