De la identitate națională la agricultură: miturile anti-UE, reciclate de propaganda rusă în prag de alegeri

07 Mai 2025, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mai 2025, 09:30 // Actual //  bani.md

Pe măsură ce alegerile parlamentare se apropie în Republica Moldova, propaganda rusă reactivează aceleași mituri anti-europene care circulă și în alte țări europene, avertizează Alexandru Zgardan, expert al centrului analitic independent Expert-Grup, într-o declarație pentru IPN. Potrivit acestuia, sursele dezinformării sunt aceleași, iar rețeaua de distribuție este asigurată de actori locali care reproduc narațiuni bine cunoscute și extrem de eficiente emoțional, notează IPN.

„Mesajele de dezinformare care prind cel mai bine sunt cele bazate pe frică”, subliniază Zgardan. Printre cele mai răspândite minciuni se numără ideea că „Moldova își va pierde identitatea națională în UE” – o afirmație contrazisă de politicile Uniunii Europene, care protejează și promovează culturile naționale și ale minorităților. Toate actele legislative europene sunt traduse în cele 24 de limbi oficiale ale UE, inclusiv în limbi vorbite de populații reduse, precum malteza sau estona.

Un alt mit des întâlnit este că „aderarea la UE înseamnă pierderea suveranității naționale”. Zgardan precizează că orice tratat internațional presupune o formă de cedare voluntară de suveranitate, însă UE este singura structură care garantează respectarea angajamentelor internaționale.

Printre cele mai exploatate narațiuni în societățile conservatoare se regăsește și mitul că „UE impune promovarea relațiilor homosexuale și schimbarea de gen în rândul copiilor”. În realitate, politicile sociale și de familie sunt stabilite la nivelul fiecărui stat membru, explică expertul.

Pe tema agriculturii, Zgardan respinge ideea că „agricultura moldovenească va fi distrusă de concurența europeană”. Din contră, aderarea la UE ar deschide accesul la o piață extinsă și la subvenții consistente. Republica Moldova exportă deja produse agricole în Uniunea Europeană la niveluri record, iar exemplul României demonstrează avantajele sprijinului european pentru sectorul agricol.

O altă falsitate frecvent repetată este că „toți moldovenii vor pleca din țară și vor fi înlocuiți de imigranți”. Potrivit lui Zgardan, această idee nu are niciun temei: integrarea europeană ar facilita întoarcerea moldovenilor plecați la muncă în străinătate, iar țările în tranziție nu reprezintă o atracție majoră pentru migranții străini, care preferă statele dezvoltate.

Mitul că „UE este în criză și va dispărea” este alimentat de ascensiunea partidelor populiste de extremă dreapta și eurosceptice, multe suspectate de legături cu regimul de la Kremlin. Totuși, chiar și aceste formațiuni nu cer ieșirea din UE, învățând din experiența dureroasă a Marii Britanii după Brexit.

Zgardan concluzionează că toate aceste mesaje fac parte dintr-o campanie coordonată la nivel internațional, adaptată contextului local, dar construită după același tipar. El încurajează publicul să adopte o gândire critică și să se informeze din surse verificate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.