Energocom a adus energie mai ieftină din România, dar a plătit mai mult pe transport și echilibrare

În luna aprilie 2025, SA Energocom a achiziționat aproximativ 339.000 MWh de energie electrică, atât din surse interne, cât și din import, la un preț mediu ponderat de 109,18 euro/MWh, potrivit datelor publicate de companie. Achizițiile au fost efectuate în contextul unor lucrări de mentenanță la linia de înaltă tensiune LEA-400 kV Vulcănești–Isaccea, care a fost deconectată în două etape: între 23–25 aprilie și 28–30 aprilie.

Importurile au avut o pondere de 68,56% în totalul energiei procurate, în timp ce producția internă a acoperit 31,44%. România a furnizat 11,93% din necesarul energetic la prețuri preferențiale, în timp ce 36,65% din energie a fost asigurată prin contracte bilaterale cu alți furnizori străini.

Pe fondul deconectării liniei transfrontaliere cu România, Energocom a apelat și la Ucraina, reușind să mențină continuitatea aprovizionării în perioada de mentenanță.

La nivel intern, CET-urile din Chișinău și Bălți au contribuit cu 40.490 MWh, echivalentul a 11,93% din total. Energia regenerabilă a avut un aport semnificativ, însumând 66.200 MWh sau 19,51% din volumul total.

Pentru menținerea echilibrului în sistemul energetic, 19,98% din energie a fost achiziționată de pe platformele OPCOM (România) și BRM (Bursa Română de Mărfuri).

Prețul mediu de 109,18 EUR/MWh nu include taxele și costurile logistice asociate transportului și rezervării capacităților, ceea ce înseamnă că prețul final plătit de stat ar putea fi semnificativ mai mare. Aceste achiziții reflectă atât volatilitatea pieței, cât și eforturile autorităților de a menține stabilitatea energetică în contextul unor lucrări de mentenanță esențiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.