Energocom a adus energie mai ieftină din România, dar a plătit mai mult pe transport și echilibrare

În luna aprilie 2025, SA Energocom a achiziționat aproximativ 339.000 MWh de energie electrică, atât din surse interne, cât și din import, la un preț mediu ponderat de 109,18 euro/MWh, potrivit datelor publicate de companie. Achizițiile au fost efectuate în contextul unor lucrări de mentenanță la linia de înaltă tensiune LEA-400 kV Vulcănești–Isaccea, care a fost deconectată în două etape: între 23–25 aprilie și 28–30 aprilie.

Importurile au avut o pondere de 68,56% în totalul energiei procurate, în timp ce producția internă a acoperit 31,44%. România a furnizat 11,93% din necesarul energetic la prețuri preferențiale, în timp ce 36,65% din energie a fost asigurată prin contracte bilaterale cu alți furnizori străini.

Pe fondul deconectării liniei transfrontaliere cu România, Energocom a apelat și la Ucraina, reușind să mențină continuitatea aprovizionării în perioada de mentenanță.

La nivel intern, CET-urile din Chișinău și Bălți au contribuit cu 40.490 MWh, echivalentul a 11,93% din total. Energia regenerabilă a avut un aport semnificativ, însumând 66.200 MWh sau 19,51% din volumul total.

Pentru menținerea echilibrului în sistemul energetic, 19,98% din energie a fost achiziționată de pe platformele OPCOM (România) și BRM (Bursa Română de Mărfuri).

Prețul mediu de 109,18 EUR/MWh nu include taxele și costurile logistice asociate transportului și rezervării capacităților, ceea ce înseamnă că prețul final plătit de stat ar putea fi semnificativ mai mare. Aceste achiziții reflectă atât volatilitatea pieței, cât și eforturile autorităților de a menține stabilitatea energetică în contextul unor lucrări de mentenanță esențiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul campaniei „Moldova care ne unește”, cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați ce obiecte, persoane sau valori se asociază cel mai mult cu țara lor. Răspunsurile au scos în evidență o combinație de tradiții, simboluri culturale, dar și aspirații sociale.

Pentru mulți, Moldova înseamnă familie, copii fericiți și un trai decent. Alții au pus accent pe tradițiile și cultura populară. „Tradițiile, în primul rând. Poporul Moldovei și cât e de primitor”, a afirmat un alt intervievat.

„Mâncarea noastră tradițională, foarte gustoasă, dar chiar tradițiile noastre sunt frumoase”, a declarat o tânără. Un alt respondent a completat: „Mămăliga, muzică, nunți”.

Printre răspunsuri s-au regăsit și repere istorice și culturale. Cetățenii au menționat „Ștefan cel Mare, mâncarea națională, limba română”, dar și locuri simbolice: „Orheiul Vechi, Soroca și Chișinăul, pentru că aici locuiesc de când sunt mică, aici m-am născut și asta e casa mea”.

Un alt element care definește Moldova, în opinia oamenilor, este spiritul comunitar. „Cu un spirit bun de dispoziție, de atitudine, pozitivism aș zice, sper bunătate și suport emoțional”, a subliniat o femeie.

„Vin, bineînțeles, vinul nostru este cel mai bun”, a completat o altă persoană.

Vox-ul realizat în cadrul campaniei „Moldova care ne unește” scoate în prim-plan legătura puternică a oamenilor cu tradițiile, dar și dorința ca Moldova să fie asociată cu bunăstarea și unitatea.

#Moldova care ne unește