Aur din fașă! Moștenitorii care nu au muncit o zi și au miliarde în conturi

Într-o lume a miliardarilor tot mai dominați de antreprenori „self-made”, moștenitorii rămân o forță financiară de necontestat. Potrivit clasamentului Forbes 2025, dintre cei 3.028 de miliardari ai planetei, 990 au moștenit cel puțin o parte semnificativă din averea lor – o comunitate restrânsă, dar incredibil de bogată, cu o avere cumulată de 5,3 trilioane de dolari.

Cu toate că numărul lor a crescut cu 56 față de anul trecut, ponderea lor a scăzut ușor (33% față de 34%) în contextul în care tot mai mulți antreprenori se îmbogățesc prin forțe proprii.

Unii moștenitori au preluat companiile de familie și le-au dus mai departe cu succes; alții și-au creat propriile proiecte de business sau s-au retras într-un lux discret. Forbes a publicat topul celor mai bogați 20 de moștenitori miliardari ai lumii în 2025, iar podiumul este dominat de familia Walton – moștenitorii imperiului Walmart, cel mai mare retailer din lume.

Top 5 cei mai bogați moștenitori din lume – 2025:
Rob Walton & familia – 110 miliarde $ (Walmart, SUA)
Jim Walton & familia – 109 miliarde $ (Walmart, SUA)
Alice Walton – 101 miliarde $ (Walmart, SUA)
Mukesh Ambani – 92,5 miliarde $ (Reliance Industries, India)
Françoise Bettencourt Meyers – 81,6 miliarde $ (L’Oréal, Franța)

Lista continuă cu moștenitori celebri precum Julia Koch, Charles Koch, frații Mars, Dieter Schwarz (Lidl & Kaufland), Mark Mateschitz (Red Bull), și Giovanni Ferrero – toți deținători de imperii globale în retail, energie, industrie alimentară și transporturi.

Interesant este și faptul că în top apar și femei cu poziții cheie: de la Marilyn Simons, văduva fondatorului fondului speculativ Renaissance, până la Savitri Jindal, matriarha celui mai mare conglomerat industrial din India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mostenitori #bogati #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.