Fost ministru al Justiției, rege în aer! Compania acestuia domină cerul cu 1 din 3 pasageri transportați

11 Mai 2025, 11:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Mai 2025, 11:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Transportul aerian din Republica Moldova continuă să înregistreze creșteri solide, confirmând revenirea și consolidarea sectorului după anii pandemici. Potrivit datelor publicate de Autoritatea Aeronautică Civilă, în anul 2024 au fost transportați 4.142.413 pasageri, cu 46% mai mult față de anul precedent.

Compania FlyOne, controlată de fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, rămâne lider de piață, cu o cotă de 32,9% și un număr de 1.363.387 pasageri. Pe locul doi se situează HiSky, cu aproape 820.000 pasageri (19,8%), urmată de Wizz Air și Turkish Airlines, fiecare cu peste 400.000 pasageri.

Printre ceilalți transportatori importanți se numără:

Pegasus Airlines – 159.457 pasageri (3,8%)
LOT Polish Airlines – 129.191 pasageri (3,1%)
Austrian Airlines – 125.919 pasageri (3,0%)
Moldavian Airlines (MGA) – 112.121 pasageri (2,7%)
Tarom – 90.420 pasageri (2,2%)

În total, 28 de companii aeriene au activat pe piața moldovenească în 2024 au contribuit la diversificarea rutelor și consolidarea conectivității internaționale a Republicii Moldova.

În ceea ce privește contribuția veniturile generate de activitatea de bază a transportului aerian s-au ridicat la aproximativ 7,1 miliarde de lei.

În total, contribuțiile fiscale achitate de sectorul aviatic au însumat 376,8 milioane de lei, fiind distribuite astfel: 153,4 milioane lei în Bugetul de Stat, 162,5 milioane lei în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), 55,8 milioane lei în Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală și 5,1 milioane lei în bugetele locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Apr. 2026, 14:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 14:32 // Actual //  Ursu Victor

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!