FMI demască haosul de la Fisc! controale oarbe, penalizări inutile și evazioniști protejați politic

Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unei serii de disfuncționalități grave în sistemul de audit fiscal al Republicii Moldova, evidențiate într-o recentă analiză a Fondului Monetar Internațional (FMI). Potrivit expertului, eficiența auditului fiscal din Moldova este extrem de scăzută, în condițiile în care politicile și instrumentele folosite sunt depășite, ineficiente și vulnerabile la influențe politice.

1. Audit fiscal fără logică de risc
Una dintre cele mai grave probleme identificate este lipsa totală a unei logici de risc în selectarea contribuabililor pentru control. Potrivit FMI, 93% din controalele fiscale sunt realizate aleatoriu, fără nicio analiză sau model de risc. Acest lucru duce la o eficiență de doar 7%, în timp ce resurse considerabile sunt risipite pentru controale care rar duc la identificarea fraudelor.

2. Neglijarea marilor contribuabili
Deși marile companii prezintă cel mai mare risc de evaziune fiscală, acestea sunt aproape ignorate de SFS, afirmă Ioniță. Printre cauze se numără: acoperirea politică de care beneficiază aceste entități, relații personale între funcționari fiscali și marii contribuabili, incapacitatea tehnică a Serviciului Fiscal de a investiga cazuri complexe.

3. Sistem de penalizare disfuncțional
Penalizările pentru încălcările fiscale sunt rareori aplicate și mai rar colectate. Lipsa unei aplicări riguroase a sancțiunilor transmite un mesaj periculos contribuabililor: „Chiar dacă ești prins, nu vei plăti.” Astfel, evaziunea fiscală devine o practică cu risc scăzut și profit garantat.

4. Sistem manual învechit
Auditul fiscal din Moldova este efectuat cu programe învechite și proceduri manuale, fără suport digital modern. Lipsesc complet instrumentele de tip big data, analiză predictivă sau management al riscului, ceea ce limitează sever capacitatea SFS de a identifica evaziunea fiscală sistemică.

5. Lipsa unui sistem integrat de management al riscurilor
Recomandarea-cheie a FMI este crearea unui sistem integrat de analiză și management al riscurilor fiscale. Fără o astfel de reformă structurală, Moldova va continua să fie vulnerabilă la corupție și influențe politice, iar administrația fiscală nu va putea preveni și combate eficient evaziunea.

„Fără digitalizare, fără profesionalism și fără voință politică reală, Moldova va rămâne captivă unui sistem fiscal de secol trecut,” avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#haos #Ioniță #Fisc #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.