Premierul Dorin Recean: Industria electronică din Moldova devine parte a rețelei regionale europene

Prim-ministrul Dorin Recean a participat astăzi la cea de-a patra ediție a Moldova Electronics Forum, un eveniment dedicat analizării tendințelor și oportunităților din sectorul electronic al Republicii Moldova. Forumul a reunit reprezentanți ai companiilor de profil, autorități, mediul academic și investitori interesați de dezvoltarea tehnologică a regiunii.

În cadrul discursului său, șeful Guvernului a subliniat că industria electronică este un sector în creștere accelerată, care contribuie din ce în ce mai mult la conectarea Moldovei la rețelele industriale regionale și globale. Dorin Recean a punctat că integrarea europeană a țării va deschide accesul la o piață de aproximativ 500 de milioane de consumatori, oferind noi oportunități de dezvoltare companiilor din domeniu.

„Avem diferite instrumente de stimulare a creșterii în toate domeniile, inclusiv în industria electronică. Am extins activitățile în Moldova IT Park, astfel încât cercetarea și dezvoltarea în domeniul industriei electronice poate fi făcută în acest mediu. Parcurile industriale, la fel, sunt o oportunitate pentru dezvoltare”, a declarat Recean.
Premierul a mai evidențiat adaptarea rapidă a sistemului educațional la cerințele pieței muncii din domeniul tehnologiilor avansate, subliniind rolul formării specialiștilor calificați. De asemenea, a adus un omagiu partenerilor externi, care contribuie la integrarea Moldovei în lanțurile valorice globale din industria electronică.

„Am încrederea că împreună putem explora toate oportunitățile din acest domeniu”, a adăugat prim-ministrul.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM) și a oferit un cadru de dezbateri privind transformările digitale ale companiilor, dezvoltarea de soluții inovatoare, precum și atragerea investițiilor în infrastructura industrială și formarea de capital uman.

Moldova Electronics Forum a devenit o platformă de referință pentru conectarea actorilor-cheie din industrie și pentru consolidarea poziției Republicii Moldova ca hub emergent în sectorul tehnologiilor electronice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.