Inflația scade, tensiunile cresc! Moldova în fața unei furtuni globale

13 Mai 2025, 14:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
13 Mai 2025, 14:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) anticipează o inversare a traiectoriei inflației începând cu trimestrul II al anului 2025, urmată de o tendință descendentă moderată pe parcursul perioadei de prognoză. Estimările apar în cadrul celei mai recente runde de prognoză publicate de instituție, într-un context internațional marcat de incertitudini majore și tensiuni comerciale în creștere.

Deși rata anuală a inflației a crescut la 8,8% în martie 2025, se estimează că începând cu trimestrul II inflația va intra pe o traiectorie descendentă, urmând să revină în intervalul țintit de 5% ±1,5 p.p. spre sfârșitul anului.

Creșterea recentă a inflației este explicată, în principal, prin majorările de tarife reglementate la gaz, energie electrică și termică, iar eliminând acest impact temporar, inflația ar fi fost de doar 6,3%, deci în limitele normale. BNM a reacționat prompt prin ajustări ale ratei de bază pentru a reduce presiunile inflaționiste, iar măsurile își fac deja simțite efectele.

Potrivit BNM, inflația anuală se va menține peste limita superioară a intervalului de variație în primele două trimestre ale prognozei, dar va reveni în intervalul țintit începând cu trimestrul IV 2025, menținându-se acolo până la finalul perioadei analizate.

Factori externi care ar putea influența inflația sunt: tarifele comerciale impuse de administrația Trump și amânarea acestora pentru 90 de zile au amplificat incertitudinile legate de comerțul internațional, negocierile de pace stagnante în Ucraina și creșterea cheltuielilor militare în Europa sporesc tensiunile geopolitice, industria europeană continuă să încetinească, iar politicile fiscale așteptate în UE vor avea un impact semnificativ asupra evoluției prețurilor și piața energetică globală rămâne volatilă, sub influența deciziilor OPEC+ și a capacității statelor europene de a-și umple rezervele de gaz până la iarnă.

BNM susține că inflația de bază va scădea în primul trimestru de prognoză, apoi va rămâne relativ stabilă până în trimestrul I 2026, urmând o tendință ușor descendentă. Prețurile la produsele alimentare vor continua să crească în primul trimestru, se vor diminua până în prima jumătate a anului viitor, apoi vor crește din nou spre sfârșitul perioadei de prognoză. Prețurile reglementate vor avea o traiectorie stabilă, cu o diminuare notabilă în trimestrul I 2027. Prețurile la combustibili vor scădea în 2025 și prima parte din 2026, revenind pe creștere abia în a doua jumătate a anului 2026.

BNM prevede că cererea agregată va rămâne negativă pe tot parcursul perioadei de prognoză, din cauza condițiilor monetare reale restrictive și a slăbirii cererii externe. Totuși, un impuls fiscal pozitiv în primele trei trimestre și în ultimul trimestru al perioadei va contribui la atenuarea acestei presiuni negative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.