(SONDAJ) În acest an, mai puțini oameni din Moldova vor să plece peste hotare

Potrivit unui sondaj realizat de CBS-AXA, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDS) „Viitorul”, în acest an, Republica Moldova înregistrează o ușoară scădere a numărului cetățenilor care vor să plece peste hotare. Dintre cei care vor să plece sunt oamenii de la sate, în special bărbații. Datele au fost prezentate vineri, 11 iunie, de expertul economic Veaceslav Ioniță.

Astfel, conform sondajului, 15,2% dintre cetățenii Republicii Moldova, de peste 18 ani, spun că intenționează în următoarele luni să plece peste hotare, în scădere cu aproape 3% față de 2020 și cu 5% față de anul 2018.

„15,2% înseamnă în jur de 30-35 de mii de persoane, care în acest an cel mai probabil vor părăsi teritoriul Republicii Moldova”, a spus Veacesla Ioniță.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță există 3 motive care explică acest fenomen:

1 – deja nu mai are cine pleca;
2 – cetățenii Republicii Moldova, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, speră că viața lor se va schimba și poate nu ar merita să plece peste hotare;
3 – totuși calitatea vieții în Republica Moldova s-a îmbunătățit și unii consideră că există oportunități de a munci aici acasă.

Cei care în ultimii trei ani au fost peste hotare, iar în prezent sunt în Republica Moldova au fost întrebați dacă mai vor să plece peste hotare în viitorul apropiat. 13,7% dintre respondenți au răspuns că da. Aproape dublu față de anul trecut, când 7,6% aveau această intenție.

Cel mai mult vor să plece peste hotare tinerii de 18 – 29 de ani (28 %), apoi cei de 30 -44 de ani (18,1%).

Cel mai mult, 19 % dintre cei ce ce vor să plece peste hotare sunt bărbații. În rândul femeilor doar 19 % vor să plece peste hotare.

De asemenea, sondajul arată că cel mai mult vrea să plece peste hotare populația de la sate (17%), din populația din orașe vor să plece 13,2%.

#vor sa plece #peste hotare #scadere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.