Tsunami de taxe din China. Plasticul din Vest, aruncat la coș cu măsuri antidumping

Ministerul Comerțului din China a impus duminică taxe antidumping de până la 74,9% asupra importurilor de copolimeri POM, un tip de plastic tehnic, din Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia și Taiwan, potrivit unui anunț oficial citat de Reuters.

Cele mai mari rate antidumping, de 74,9%, au fost percepute asupra importurilor din Statele Unite, în timp ce livrările europene se vor confrunta cu taxe de 34,5%.

China a impus, de asemenea, taxe vamale de 35,5% asupra importurilor japoneze, cu excepția Asahi Kasei Corp, care a beneficiat de o cotă specifică de 24,5%.

Au fost instituite taxe generale de 32,6% la importurile din Taiwan, dar Formosa Plastics și Polyplastics Taiwan au beneficiat de rate mai mici de 4% și, respectiv, 3,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dumping #taxe #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața regională a grâului trece printr-o fază de turbulențe majore, iar Republica Moldova nu face excepție. Potrivit unei analize realizate de directorul executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija, în a doua săptămână a lunii mai 2025, prețurile la grâu – atât alimentar, cât și furajer – au continuat să scadă, înregistrând corecții de 3-5 dolari/tonă în porturile din Odesa și pe Dunăre. Cauza principală: o activitate comercială redusă și așteptările privind o recoltă nouă mai abundentă și, implicit, mai ieftină.

Aceste scăderi externe au alimentat presiunea asupra grâului moldovenesc, ale cărui exporturi, în perioada iulie 2024 – aprilie 2025, au totalizat 781 029 tone – în scădere dramatică cu 37% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu de export a crescut cu 7,5%, ajungând la 3,85 lei/kg, evoluție explicată prin reducerea drastică a recoltei naționale din 2024 (estimare: 1 000–1 100 mii tone față de 1 550 mii tone în sezonul anterior).

Valoarea totală a exporturilor s-a redus la 3 010 milioane lei, în scădere cu 32% comparativ cu sezonul anterior, când s-au încasat 4 456 milioane lei. Scăderea volumelor a anulat efectul pozitiv al prețurilor ceva mai ridicate.

Mai ales începutul anului 2025 a fost dezastruos: în perioada ianuarie–aprilie, exporturile au fost de doar 215 553 tone, cu aproape 50% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Fiecare lună a adus un declin semnificativ – cel mai abrupt fiind în ianuarie, când volumul a scăzut cu peste 70%.

O schimbare notabilă a fost în topul destinațiilor. În primele patru luni din 2025, Grecia a devenit cel mai mare importator de grâu moldovenesc (65 037 tone), urmată de Italia (62 945 tone), care și-a dublat importurile față de tot anul 2024. România, până acum principalul partener comercial, a coborât pe locul al treilea (62 610 tone).

Totuși, în bilanțul sezonier iulie 2024 – aprilie 2025, România rămâne pe primul loc (423 298 tone), însă este clar că traderii moldoveni se reorientează spre piețele sudice ale UE, unde obțin prețuri mai bune – Italia oferind un preț mediu de 4,50 lei/kg, cel mai mare dintre partenerii europeni.

Clasamentul exportatorilor a fost și el redesenat. Liderul actual este „RUSAGROPRIM” SRL, cu 52 974 tone în 2025, deși în 2024 compania a exportat de trei ori mai mult. Urmează „OROM-IMEXPO” SRL (31 315 tone) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL (22 576 tone). Pe locul patru se află „DEMIR AGRO” SRL (14 053 tone).

Surpriza neplăcută o reprezintă absența totală a „AGROFLORIS-NORD” SRL, fost lider incontestabil în 2021 și 2023, dar care nu a mai realizat nicio livrare în 2025.

Pe lângă piața europeană, Moldova și-a menținut prezența în Orientul Mijlociu și Asia. Libanul și Egiptul au importat fiecare peste 18 000 tone, în timp ce Emiratele Arabe Unite, Malaezia și Indonezia au absorbit împreună peste 44 000 tone – însă la prețuri modeste, între 2,98 și 3,13 lei/kg, indicând cererea pentru grâu furajer.

Sezonul 2024/2025 se conturează ca unul de ajustare dureroasă pentru grâul moldovenesc – cu o recoltă afectată de condiții meteo, o scădere pronunțată a exporturilor și o reconfigurare geografică a piețelor. Următoarele luni vor depinde de cât de bună va fi recolta nouă și de direcția în care vor merge prețurile în porturile Ucrainei și pe Dunăre. Traderii și fermierii rămân cu ochii pe prognoze – și cu speranța că declinul nu se va accentua.