Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Grosu, despre corupția de la Vamă: Nu contează cine e pisica, important e să vâneze șoarecii

Grosu, despre corupția de la Vamă: Nu contează cine e pisica, important e să vâneze șoarecii

22 Mai 2025, 14:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Mai 2025, 14:33 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat reacția adjunctului procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, care s-a arătat deranjat de faptul că dosarul mitei de 40.000 de dolari, în care este vizat șeful Biroului Vamal „Centru”, nu a fost instrumentat de instituția pe care o reprezintă, ci de Procuratura municipiului Bălți, în colaborare cu Centrul Național Anticorupție (CNA), scrie RUPOR.MD.

Într-o reacție, Grosu a afirmat că publicul nu este interesat de rivalitățile din sistem, ci de rezultate concrete: „Asta ține de competența organelor de drept care trebuie să combată corupția în această țară. Iar geloziile — cine ar fi trebuit să se ocupe de dosar — ne interesează cel mai puțin. Ne interesează ca pisica să prindă șoarecii. Fiecare înțelege asta în felul său”, a spus președintele legislativului.

Declarațiile vin în urma declrațiilor lui Iachimovschi într-o emisiune la Rlive TV, unde a dezvăluit că a aflat despre reținerea șefului de la Vamă din comunicatele CNA și nu din canale oficiale. El a sugerat că, potrivit competențelor, cazul ar fi trebuit să fie preluat de Procuratura Anticorupție.

Amintim că dosarul vizează un caz grav de corupere pasivă în circumstanțe agravante, cu o mită de 40.000 de dolari pentru facilitarea importurilor ilegale. Investigațiile continuă, iar cazul a declanșat un val de rețineri, inclusiv a șefului Biroului Vamal Centru, unui broker vamal și ulterior, a șefului Postului Vamal Intern Căușeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.