Grosu, despre corupția de la Vamă: Nu contează cine e pisica, important e să vâneze șoarecii

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat reacția adjunctului procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, care s-a arătat deranjat de faptul că dosarul mitei de 40.000 de dolari, în care este vizat șeful Biroului Vamal „Centru”, nu a fost instrumentat de instituția pe care o reprezintă, ci de Procuratura municipiului Bălți, în colaborare cu Centrul Național Anticorupție (CNA), scrie RUPOR.MD.

Într-o reacție, Grosu a afirmat că publicul nu este interesat de rivalitățile din sistem, ci de rezultate concrete: „Asta ține de competența organelor de drept care trebuie să combată corupția în această țară. Iar geloziile — cine ar fi trebuit să se ocupe de dosar — ne interesează cel mai puțin. Ne interesează ca pisica să prindă șoarecii. Fiecare înțelege asta în felul său”, a spus președintele legislativului.

Declarațiile vin în urma declrațiilor lui Iachimovschi într-o emisiune la Rlive TV, unde a dezvăluit că a aflat despre reținerea șefului de la Vamă din comunicatele CNA și nu din canale oficiale. El a sugerat că, potrivit competențelor, cazul ar fi trebuit să fie preluat de Procuratura Anticorupție.

Amintim că dosarul vizează un caz grav de corupere pasivă în circumstanțe agravante, cu o mită de 40.000 de dolari pentru facilitarea importurilor ilegale. Investigațiile continuă, iar cazul a declanșat un val de rețineri, inclusiv a șefului Biroului Vamal Centru, unui broker vamal și ulterior, a șefului Postului Vamal Intern Căușeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #coruptie #reactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.