Aproape șase mii de locuitori din Zona de Securitate, lăsați de izbeliște. Cum vrea să-i ajute „Respect Moldova”

Aproape șase mii de locuitori din două sate din Zona de Securitate ar putea primi compensații pentru gaze și energie electrică, la inițiativa echipei Partidului „Respect Moldova”. Este vorba de satele Ursoaia și Tănătari din raionul Căușeni, omise din lista beneficiarilor de compensații la facturile pentru energie electrică și gaze naturale, prevăzute pentru alte sate din raioanele Căușeni, Dubăsari și Anenii Noi. În context, echipa Partidului „Mișcarea Respect Moldova” a elaborat o inițiativă legislativă menită să corecteze această nedreptate.

„Din motive neclare, deși sunt situate la doar 15 km distanță de zona de conflict, menționată în hotărârea de Guvern, satele Ursoaia și Tănătari nu au fost incluse în Legea nr. 1435 din 2002, care prevede acordarea de compensații pentru energie electrică și gaze naturale. Inițiativa Partidului „Respect Moldova” are ca scop corectarea unei omisiuni regretabile din actuala lege și să aducă echitate celor aproximativ 6.000 de locuitori ai satelor Ursoaia și Tănătari”, a declarat deputatul Veaceslav Nigai, deputatul și vicepreședintele formațiunii.

Secretarul general al partidului, fost șef al Comisariatului de poliției al sectorului Botanica al municipiului Chișinău, Nicolae Cicariov, a atras atenția că peste 300 de locuitori ai satelor Ursoaia și Tănătari sunt veterani ai războiului de la Nistru din 1992, precum și polițiști.

„Majoritatea locuitorilor celor două sate au activat la Bender, oraș aflat sub jurisdicția administrației de la Tiraspol. Peste 80% dintre locuitorii acestor sate și-au pierdut sursele de venit din cauza barierelor impuse de regimul separatist. Nu putem fi indiferenți, nu avem cum să nu-i susținem pe acești veterani ai războiului de la Nistru care au luptat pentru independența, integritatea și suveranitatea Republicii Moldova”, a adăugat Cicariov.

Radu Burduja, vicepreședintele partidului, a declarat că inițiativa este un pas concret către reducerea decalajelor sociale și economice între regiuni și întărirea solidarității naționale.

„Măsura propusă de echipa noastră este de a sprijini locuitorii satelor Ursoaia și Tănătari, uitate de Guvern. Avem datoria să reducem decalajele și să protejăm familiile vulnerabile. Totodată, considerăm că, pentru a reduce povara facturilor de pe de umerii cetățenilor, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) trebuie să inițieze, fără întârziere, procesul de revizuire și ajustare a tarifelor pentru gazele naturale, în concordanță cu scăderile prețurilor de pe piața internațională. Astăzi există toate premisele economice pentru reducerea tarifelor, așa cum arată realitățile pieței. Solicităm ca această ajustare să aibă loc acum, când condițiile sunt favorabile, nu în preajma alegerilor sau în toiul iernii, așa cum s-a întâmplat în 2022 și 2024”, a concluzionat Radu Burduja.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.