Germania vrea aurul înapoi! Teama că Trump ar putea confisca rezerva de aur face valuri la Berlin

În Germania cresc apelurile pentru repatrierea rezervelor de aur depozitate în Statele Unite, pe fondul tensiunilor tot mai mari din relațiile transatlantice și al războaielor comerciale lansate de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit publicației Bild, Asociația Europeană a Contribuabililor, alături de mai mulți membri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU), solicită „imediat” returnarea aurului în țară.

Motivul acestei cereri urgente este dublu: incertitudinile privind independența Federal Reserve (Banca Centrală a SUA) și temerile că aurul german, aflat în custodia americanilor, ar putea fi blocat sau chiar confiscat în eventualitatea unui nou conflict economic.
„În ultimele săptămâni, am putut citi cu toții că Donald Trump a pus sub semnul întrebării independența Federal Reserve, pentru că instituția nu i-a făcut pe plac și nu a redus rata dobânzii de bază”, a declarat Michael Jäger, președintele Asociației Europene a Contribuabililor, pentru Bild. „Este un precedent periculos, deoarece această retorică poate afecta soarta aurului german aflat sub jurisdicția SUA. Mai devreme sau mai târziu, aurul nostru ar putea deveni o țintă pentru administrația Trump. Peste un an sau doi, ar putea pur și simplu să dispară. Trebuie să-l repatriem acum, înainte să fie prea târziu”, a avertizat Jäger.

Acesta a trimis deja scrisori deschise președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, și ministrului de Finanțe, Lars Klingbeil, cerând măsuri urgente pentru repatrierea aurului.

Tema repatrierii rezervelor de aur a fost deja discutată în aprilie în cercurile guvernamentale de la Berlin, în contextul în care tot mai multe voci pun sub semnul întrebării fiabilitatea SUA ca partener economic și politic.

Germania deține în prezent a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, după SUA – 3.375 de tone. Dintre acestea, peste 1.250 de tone (aproximativ 37%) sunt depozitate în prezent la Federal Reserve Bank din New York.

Timp de ani de zile, păstrarea aurului în SUA a fost considerată o strategie justificată, pentru a asigura acces rapid la lichidități în dolari în caz de criză financiară globală. Totuși, în aprilie, administrația de la Washington a început să introducă noi bariere tarifare, subminând astfel aceste calcule și deschizând discuția despre necesitatea aducerii aurului acasă.

Donald Trump a șocat piețele la începutul lunii aprilie, anunțând introducerea unor taxe vamale noi pentru bunurile importate – 20% pentru UE. Indicii financiari au căzut brusc, dar au revenit parțial pe 9 aprilie, după ce SUA a acordat un termen de 90 de zile (până în iulie) pentru negocieri. În mai, Trump a declarat că negocierile cu majoritatea partenerilor sunt blocate, iar cu UE „nu duc nicăieri”. El a amenințat cu impunerea unor tarife de 50% pe bunurile europene de la 1 iunie, dar câteva zile mai târziu a revenit asupra deciziei, după o discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Tarifele au fost amânate până la 9 iulie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #aur #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.