Datoriile către Gazprom au îngropat Moldovagaz. Pierderi de 627 milioane lei și scandal între acționari

În anul 2024 Moldovagaz a înregistrat pierderi uriașe de 627,6 milioane de lei (circa 34 milioane de dolari) înainte de impozitare, pe fondul creșterii cursului valutar al dolarului față de leul moldovenesc. Adunarea generală a acționarilor a companiei nu a aprobat raportul financiar al companiei din cauza neînțelegerilor dintre acționari privind datoriile față de SAP „Gazprom” și SRL „Factoring-Finance”.

Cursul dolarului a crescut semnificativ de la 17,40 lei (31 decembrie 2023) la 18,47 lei (31 decembrie 2024), generând o diferență negativă de curs care a agravat pierderile Moldovagaz cu peste 1,96 miliarde lei comparativ cu anul precedent. Compania a menționat că acoperirea acestor pierderi ar putea fi posibilă doar prin utilizarea capitalului de rezervă, primelor de capital, rezervelor din reevaluare și profiturilor anilor următori.

Pe lângă raportul financiar, adunarea acționarilor a abordat și alte subiecte importante, inclusiv alegerea membrilor organelor de conducere și control.

SA „Moldovagaz” a fost fondată în 1999, fiind controlată în proporție de 50% de SAP „Gazprom”, 35,33% de Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova, 13,44% de Comitetul de gestionare a patrimoniului din Transnistria și 1,23% de persoane fizice și juridice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldovagaz #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.