Schema benzinei! Un fost angajat Lukoil, patron de hotel în Chișinău, controlează reexporturile în Ucraina

30 Mai 2025, 10:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2025, 10:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Boom-ul reexporturilor petroliere din Republica Moldova s-a transformat într-o prăbușire spectaculoasă în 2024–2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. După ce în 2022 și 2023 Moldova devenise un punct-cheie pe harta logistică a regiunii, în special pentru aprovizionarea Ucrainei cu carburanți, situația s-a schimbat radical.

În 2023, valoarea totală a reexporturilor petroliere a atins un nivel record de aproape 398,8 milioane de dolari, însă în 2024 aceasta s-a prăbușit la doar 136,2 milioane de dolari – o scădere de 66%. Principalul motiv: scăderea bruscă a cererii pentru motorină, care s-a redus la doar 26,2 milioane dolari. În schimb, benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă chiar și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a scăzut la 29,7 mii tone, semnalând o reorientare a partenerilor comerciali.

Prețurile au urmat aceeași traiectorie descendentă: de la un vârf de 18,10 lei/kg în mai 2024, la 14,52 lei/kg în primele luni din 2025, cu o corecție dramatică în aprilie – doar 13,12 lei/kg, adică o scădere de 26% față de aceeași lună a anului trecut. Marjele de profit s-au erodat semnificativ, de la 1,41 lei/kg în 2024 la doar 0,86 lei/kg în 2025, ceea ce a dus la o scădere a profitului brut de la 170,5 milioane lei în 2024 la 25,4 milioane lei în primele patru luni ale acestui an.

Piața reexporturilor este dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total) (NAFTATRANS SRL, deținută majoritar de antreprenorul transnistrean Miroslav Scurtu și fondată în 2013, a devenit un jucător-cheie pe piața energetică din Moldova, cu afaceri de miliarde de lei. Scurtu, fost director în cadrul Lukoil Moldova și cetățean al regiunii transnistrene, a achiziționat în 2023 celebrul Hotel Dacia din Chișinău pentru 3,5 milioane de euro n.a), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au concentrat peste 77% din volumele tranzitate, în timp ce restul pieței este fragmentat între câțiva jucători marginali.

Benzina reexportată prin Moldova provine aproape exclusiv din România – 90% în 2024 și peste 93% în primele luni din 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, dar au dispărut aproape complet în 2025.

„Cazul reexporturilor petroliere demonstrează cum cifrele spectaculoase din comerțul extern pot crea o imagine falsă despre starea economiei. Moldova nu a devenit un exportator de carburanți, ci doar a profitat de o oportunitate regională temporară. Acum, mirajul s-a risipit, iar țara a revenit la realitate”, avertizează Iurie Rija.

Economistul subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză, ci o ajustare normală după o perioadă de dezechilibru. Totuși, prăbușirea profitabilității și concentrarea pieței în mâinile a trei companii mari ridică semne de întrebare asupra sustenabilității sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.