Schema benzinei! Un fost angajat Lukoil, patron de hotel în Chișinău, controlează reexporturile în Ucraina

Boom-ul reexporturilor petroliere din Republica Moldova s-a transformat într-o prăbușire spectaculoasă în 2024–2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. După ce în 2022 și 2023 Moldova devenise un punct-cheie pe harta logistică a regiunii, în special pentru aprovizionarea Ucrainei cu carburanți, situația s-a schimbat radical.

În 2023, valoarea totală a reexporturilor petroliere a atins un nivel record de aproape 398,8 milioane de dolari, însă în 2024 aceasta s-a prăbușit la doar 136,2 milioane de dolari – o scădere de 66%. Principalul motiv: scăderea bruscă a cererii pentru motorină, care s-a redus la doar 26,2 milioane dolari. În schimb, benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă chiar și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a scăzut la 29,7 mii tone, semnalând o reorientare a partenerilor comerciali.

Prețurile au urmat aceeași traiectorie descendentă: de la un vârf de 18,10 lei/kg în mai 2024, la 14,52 lei/kg în primele luni din 2025, cu o corecție dramatică în aprilie – doar 13,12 lei/kg, adică o scădere de 26% față de aceeași lună a anului trecut. Marjele de profit s-au erodat semnificativ, de la 1,41 lei/kg în 2024 la doar 0,86 lei/kg în 2025, ceea ce a dus la o scădere a profitului brut de la 170,5 milioane lei în 2024 la 25,4 milioane lei în primele patru luni ale acestui an.

Piața reexporturilor este dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total) (NAFTATRANS SRL, deținută majoritar de antreprenorul transnistrean Miroslav Scurtu și fondată în 2013, a devenit un jucător-cheie pe piața energetică din Moldova, cu afaceri de miliarde de lei. Scurtu, fost director în cadrul Lukoil Moldova și cetățean al regiunii transnistrene, a achiziționat în 2023 celebrul Hotel Dacia din Chișinău pentru 3,5 milioane de euro n.a), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au concentrat peste 77% din volumele tranzitate, în timp ce restul pieței este fragmentat între câțiva jucători marginali.

Benzina reexportată prin Moldova provine aproape exclusiv din România – 90% în 2024 și peste 93% în primele luni din 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, dar au dispărut aproape complet în 2025.

„Cazul reexporturilor petroliere demonstrează cum cifrele spectaculoase din comerțul extern pot crea o imagine falsă despre starea economiei. Moldova nu a devenit un exportator de carburanți, ci doar a profitat de o oportunitate regională temporară. Acum, mirajul s-a risipit, iar țara a revenit la realitate”, avertizează Iurie Rija.

Economistul subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză, ci o ajustare normală după o perioadă de dezechilibru. Totuși, prăbușirea profitabilității și concentrarea pieței în mâinile a trei companii mari ridică semne de întrebare asupra sustenabilității sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexport #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.