Dezvăluire șoc! Ioniță: Banii UE nu sunt pentru Moldova. Sunt doar ca să ne stingem datoriile

Economistul Veaceslav Ioniță a oferit o radiografie tăioasă a finanțării externe a Republicii Moldova, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4. El a explicat că cei 1,9 miliarde de euro anunțați ca sprijin din partea Uniunii Europene nu reprezintă bani „gratuiți”, ci sunt folosiți pentru acoperirea datoriilor vechi și a dobânzilor, în timp ce statul continuă să funcționeze pe un deficit bugetar uriaș, de peste un miliard de euro anual.

„Oameni buni, haideți să înțelegem clar: din 4,4 miliarde de euro pe care Moldova i-a primit în ultimii patru ani – granturi și împrumuturi, două miliarde au fost deja plătite pentru datorii și dobânzi. Ne mai rămân 2,4 miliarde, dar în următorii trei ani avem de achitat alți 1,8 miliarde. Practic, trăim din împrumuturi, doar ca să achităm ce am luat înainte”, a explicat Ioniță.

Economistul a criticat dur incapacitatea Guvernului de a atrage bani europeni pentru investiții concrete, precum drumuri, școli sau spitale, așa cum s-a întâmplat în trecut: „Guvernul Filat a negociat două miliarde de euro pentru drumuri, cu condiții clare: faceți drumuri, întrețineți-le, modificați legea. Acum? Zero! Niciun proiect concret pentru investiții. Noi doar înghițim bani pentru a acoperi găurile din buget”.

Ioniță a avertizat că situația este alarmantă: „Ca să supraviețuiești, îți mai trebuie 1,8 miliarde de euro doar pentru deficitul bugetar. Iar pentru a investi serios în dezvoltare, ar trebui încă 5 miliarde – pentru școli, drumuri, spitale. Nu suntem în stare nici măcar să scriem proiecte de finanțare”.

El a criticat și lipsa de transparență și incompetența în gestionarea banilor publici, oferind exemple șocante: „Avem agenți economici care au oferit oficial gaze cu 40% mai ieftine decât prețul de pe piață. Și nimeni nu a cumpărat de la ei! Asta este corupție pură! Procuratura Generală ar trebui să fie în alertă”.

Pe tema datoriilor, Ioniță a subliniat că, deși raportul datoriei publice la PIB este mic (aproximativ 40%), problema nu e cifra în sine, ci felul în care s-au luat banii: „Am împrumutat ca să cumpărăm gaze scumpe, în timp ce prețurile internaționale scădeau. Am împrumutat ca să plătim salarii și pensii, nu ca să investim în viitor. Și atunci când auziți de miliarde de la UE, să știți: nu sunt bani cadou. Sunt bani care intră și ies din buzunarul nostru”.

În încheiere, Ioniță a tras un semnal de alarmă: „Moldova nu are o problemă de datorie prea mare, ci de incompetență crasă în gestionarea banilor. Și de corupție”.

#euro #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră