Katarina Fried, la RLIVE TV: Este un privilegiu să văd cum Moldova se apropie de UE și trece prin transformări pozitive

Integrarea europeană a Moldovei, reformele din țara noastră și consolidarea rezilienței au fost subiectele despre care a vorbit Katarina Fried într-un interviu exclusiv, acordat pentru RLIVE TV. Ambasadoarea a precizat că autoritățile de la Stockholm au mai multe parteneriate cu responsabilii din Republica Moldova.

Ambasada Suediei din Moldova se axează pe patru piloni: drepturile omului, economie, reziliență și schimbări climatice. În opinia sa, criza energetică din ianuarie 2025 a demonstrat cine sunt prietenii adevărați ai Moldovei.

„Am fost mândră să văd cum Suedia și UE și-au unit eforturile pentru acest pachet de sprijin pentru stânga Nistrului. Acest pachet avea un sens foarte mare și autoritățile regiunii transnistrene ar fi oferit o soluție pe termen lung, dacă erau dispuși să accepte”, a menționat diplomata.

Katarina Fried a puncta că se caută soluții de durată, pentru ca Moldova să își consolideze siguranța energetică, iar oportunități există și pentru malul stâng al Nistrului.

Vorbind despre propagandă și dezinformare, diplomata suedeză a menționat că problema este un fenomen pe care vor să îl combată toate țările membre ale UE. În opinia sa, europenii au ce învăța de la Moldova, iar printre măsurile pe care le crede necesare sunt consolidarea presei independente și alfabetizarea media a populației.

#Katarina Fried #interviu #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a înregistrat o scădere a producției de gaze naturale în prima jumătate a anului 2025, în condițiile în care creșterea exporturilor către China și cererea internă sporită nu au reușit să compenseze pierderea livrărilor către Europa prin Ucraina, informează Bloomberg, citând datele oficiale ale Rosstat.

Potrivit calculelor agenției, Rusia a produs 334,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale și gaze asociate în perioada ianuarie–iunie, ceea ce reprezintă o scădere de 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aproape două treimi din această cantitate au fost extrase de gigantul energetic Gazprom.

Scăderea vine pe fondul încetării tranzitului de gaze prin Ucraina începând cu ianuarie 2025, după ce autoritățile de la Kiev au refuzat prelungirea acordului de tranzit semnat în urmă cu cinci ani. Acest coridor era unul dintre ultimele două canale prin care Rusia mai putea furniza gaze Europei după ce alte conducte-cheie au fost închise sau avariate. În 2024, prin Ucraina au fost livrate peste 15 miliarde de metri cubi de gaz.

China a devenit între timp principala piață de desfacere pentru Gazprom. Exporturile către această țară prin conducta „Puterea Siberiei” sunt estimate să crească cu peste 20% în 2025, apropiindu-se de capacitatea maximă de 38 miliarde metri cubi pe an. În prima jumătate a anului, au fost zile în care volumele exportate au depășit obligațiile contractuale ale Moscovei.

În paralel, Gazprom a intensificat și livrările către Slovacia prin „TurkStream”, singura rută rămasă deschisă către Europa. Din aprilie, volumul livrărilor către Slovacia a crescut semnificativ, țara declarând că dorește să își asigure întreaga necesitate de gaz din Rusia în 2026. De asemenea, Rusia a început să exporte gaze către unele state din Asia Centrală, în baza unor contracte pe 15 ani.

Pe plan intern, consumul de gaze a crescut datorită extinderii rețelelor naționale și a unei primăveri neobișnuit de reci, care a stimulat cererea în unele regiuni.

Totuși, în lipsa unor acorduri majore noi de export, perspectivele pentru o redresare semnificativă a producției rămân limitate. Gazprom nu va putea extinde semnificativ livrările către China până în 2027, când este estimată finalizarea rutei din Extremul Orient. Între timp, negocierile privind proiectul „Puterea Siberiei 2”, care ar putea dubla exporturile de gaz spre China, sunt în impas.

Producția de gaz natural lichefiat (GNL) a scăzut și ea cu 5,1%, ajungând la 16,5 milioane de tone în primul semestru. Capacitatea de extindere a producției GNL este blocată de sancțiunile occidentale impuse proiectului „Arctic LNG-2”, condus de compania rusă Novatek.