Scandal uriaș în justiție! Avocatul Eximbank e și avocatul Vetting-ului! Judecători eliminați la comandă

Un val de controverse lovește procesul de evaluare externă (Vetting) a judecătorilor din Republica Moldova. Potrivit unor informații și documente consultate, mai mulți magistrați care au emis hotărâri nefavorabile Eximbank în dosare de zeci și sute de milioane de lei, au fost eliminați din sistem fără ca în rapoartele de evaluare să fie menționate explicit cauzele respective, deși acestea figurau în grila de întrebări a Comisiei.

Este vorba despre mai mulți judecătorii, inclusiv Marina Anton, implicați direct în soluționarea cauzelor privind Eximbank, inclusiv litigiile de insolvență și licitații contestate în care banca a reclamat pierderi de peste 100 de milioane de lei. În mod inexplicabil, Comisia de Vetting nu a menționat aceste dosare în concluziile oficiale, deși în documentele din dosar, inclusiv raportul semnat de Marina Anton, ele sunt detaliate pe pagini întregi. Astfel, se creează precedentul pentru temeiul legal de revizuire a hotărârilor pierdute în instanță de către Eximbank.

Și mai grav este faptul că Daniel Cobzac, actualul avocat al Comisiei Vetting este și avocatul Eximbank, reprezentând banca în exact aceste dosare. În aceste condiții, există suspiciuni serioase de conflict de interese, având în vedere că fostul apărător al Eximbank a avut posibilitatea să influențeze, direct sau indirect, evaluarea judecătorilor care au pronunțat decizii contrare intereselor clientului său de odinioară.

Dosarele Eximbank sunt amintite în rapoarte doar generic, iar concluzia Comisiei este că nemulțumirile „reflectă mai degrabă erori profesionale decât încălcări grave de etică”. Cu toate acestea, toți judecătorii implicați în deciziile respective au fost respinși de Comisie, fără o motivare clară legată de cazurile Eximbank – o omisiune care ridică întrebări majore privind transparența și imparțialitatea procesului de evaluare.

În plus, raportul menționează că anumite cauze analizate de judecători respinși au fost marcate de „reînregistrări nejustificate”, „abuzuri procedurale” și „redistribuiri dubioase de completuri”, fără a trasa clar responsabilitățile. Totodată, Curtea Supremă a constatat într-un caz conex chiar încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vetting #eximbank #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.