Scandal uriaș în justiție! Avocatul Eximbank e și avocatul Vetting-ului! Judecători eliminați la comandă

Un val de controverse lovește procesul de evaluare externă (Vetting) a judecătorilor din Republica Moldova. Potrivit unor informații și documente consultate, mai mulți magistrați care au emis hotărâri nefavorabile Eximbank în dosare de zeci și sute de milioane de lei, au fost eliminați din sistem fără ca în rapoartele de evaluare să fie menționate explicit cauzele respective, deși acestea figurau în grila de întrebări a Comisiei.

Este vorba despre mai mulți judecătorii, inclusiv Marina Anton, implicați direct în soluționarea cauzelor privind Eximbank, inclusiv litigiile de insolvență și licitații contestate în care banca a reclamat pierderi de peste 100 de milioane de lei. În mod inexplicabil, Comisia de Vetting nu a menționat aceste dosare în concluziile oficiale, deși în documentele din dosar, inclusiv raportul semnat de Marina Anton, ele sunt detaliate pe pagini întregi. Astfel, se creează precedentul pentru temeiul legal de revizuire a hotărârilor pierdute în instanță de către Eximbank.

Și mai grav este faptul că Daniel Cobzac, actualul avocat al Comisiei Vetting este și avocatul Eximbank, reprezentând banca în exact aceste dosare. În aceste condiții, există suspiciuni serioase de conflict de interese, având în vedere că fostul apărător al Eximbank a avut posibilitatea să influențeze, direct sau indirect, evaluarea judecătorilor care au pronunțat decizii contrare intereselor clientului său de odinioară.

Dosarele Eximbank sunt amintite în rapoarte doar generic, iar concluzia Comisiei este că nemulțumirile „reflectă mai degrabă erori profesionale decât încălcări grave de etică”. Cu toate acestea, toți judecătorii implicați în deciziile respective au fost respinși de Comisie, fără o motivare clară legată de cazurile Eximbank – o omisiune care ridică întrebări majore privind transparența și imparțialitatea procesului de evaluare.

În plus, raportul menționează că anumite cauze analizate de judecători respinși au fost marcate de „reînregistrări nejustificate”, „abuzuri procedurale” și „redistribuiri dubioase de completuri”, fără a trasa clar responsabilitățile. Totodată, Curtea Supremă a constatat într-un caz conex chiar încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vetting #eximbank #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.