Natalitatea se prăbușește, mortalitatea explodează! Moldova îmbătrânește și moare în tăcere

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o scădere ușoară a natalității și o creștere a mortalității infantile, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cu toate că rata fertilității a înregistrat o ușoară creștere, declinul demografic se adâncește, sporul natural rămâne negativ.

În 2024, în Moldova s-au născut 23,6 mii de copii, cu circa 500 mai puțini decât în 2023, ceea ce reprezintă o scădere de 2%. Peste jumătate dintre nou-născuți au fost băieți (12,1 mii), iar restul – fete (11,5 mii), raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete.

Rata natalității s-a menținut la nivelul anului precedent – 9,8 născuți-vii la 1.000 de locuitori. Un indicator în creștere este vârsta medie a mamelor la prima naștere, care a urcat la 26,8 ani, față de 25,3 ani în 2023.

Rata totală de fertilitate a fost de 1,66 copii per femeie, în ușoară creștere față de anul trecut, însă în continuare sub pragul de înlocuire a generațiilor (2,1 copii/femeie).

În 2024 au decedat 33,5 mii de persoane, cu 300 mai puține decât în 2023 (-0,8%). Totuși, rata mortalității generale a crescut de la 13,7‰ la 13,9‰. A persistat fenomenul de „supramortalitate masculină” – 115 decese ale bărbaților la 100 decese ale femeilor.

Bolile aparatului circulator și tumorile au fost principalele cauze ale deceselor, reprezentând 75,3% din total: 81,1% în cazul femeilor și 70,2% în cazul bărbaților. Mortalitatea masculină s-a evidențiat și prin cauze violente – accidente, intoxicații sau traume, unde numărul bărbaților decedați a fost de 3,9 ori mai mare decât al femeilor.

Un semnal de alarmă îl reprezintă creșterea mortalității infantile: 279 de copii cu vârsta sub un an au decedat în 2024, cu 38 mai mulți față de anul precedent. Rata mortalității infantile a urcat de la 10,0‰ în 2023 la 11,8‰ în 2024. Diferențele de gen persistă: 12,5‰ la băieți și 11,1‰ la fete.

Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile s-au înregistrat în raioanele Cantemir, Rezina, Dubăsari, Cimișlia, Orhei, Hîncești și Șoldănești. În schimb, rate alarmante, între 15‰ și 31‰, s-au consemnat în Taraclia, Sângerei, Chișinău, Leova și Dondușeni.

În 2024, Moldova a înregistrat un spor natural negativ de -9,9 mii persoane, în creștere față de -9,7 mii în 2023. Disparitatea între sexe persistă: -5,8 mii la bărbați și -4,0 mii la femei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nastere #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.