Arta protocolului în viaţă: Care este postura corectă şi poziţiile recomandate la întâlniri oficiale

RLIVE TV dă start unei noi rubrici informative numită „Arta protocolului în viaţă”, realizată de Ariana Trofim, consultant certificat internațional în etichetă și protocol, care ne explică totul despre protocol şi etichetă în business, dar şi viaţa de zi cu zi. Prima rubrică este dedicată posturii corecte şi a limbajului nonverbal.

Postura

Primul lucru pe care îl observă ceilalți este postura. O postură dreaptă transmite încredere și control. Spatele ușor tras înapoi, umerii relaxați, bărbia paralelă cu solul. Uneori, participi la o conferinţă video sau la o întâlnire, și poate nici nu ai ocazia să vorbesti, dar cu siguranță îţi va aduce plus valoare anume postura, gesturile, cum ținem picioarele, mâinile, cum stăm aşezaţi pe scaun. Apropo, când suntem asezati, permanent să lăsăm 1⁄3 din speteaza scaunului liberă. Vom ocupa 2⁄3 din scaun la aşezare.

„Evită pozițiile închise: brațele încrucișate pot sugera respingere, nervozitate sau neîncredere.”

Contactul vizual

Contactul vizual este esențial. Fără el, pari nesigur sau neimplicat. Dar privirea prea intensă poate deveni copleșitoare. Ideal ar fi să priveşti în ochii interlocutorului 30-60% din timp, cu pauze naturale. Să ştiţi că Japonia, este unica tară care nu foloseşte privitul în ochi în timpul unui salut.

Gesturile mâinilor

Mâinile vorbesc și ele. În protocol, gesturile trebuie să fie deschise, calme și bine controlate. Nu agităm mâinile, nu indicăm cu degetul, nu ne jucăm cu obiecte. Folosim palma plină și deschisă. Cel mai elegant gest: palmele orientate în sus, în direcţia pieptului – denotă sinceritate și deschidere. O poziţie pe care nu o recomand în timpul activităţilor este încrucişarea mâinilor, în orice parte, fie jos, la mijloc spre piept sau triunghiul lui merkel.

Expresia feței

„Zâmbetul potrivit poate relaxa orice interacțiune. Dar ai grijă – zâmbetul forțat e ușor de detectat. Şi apropo, când purtăm o convorbire telefonică şi zâmbim, să ştiţi că zâmbetul se aude, iar discuţia este percepută mult mai pozitiv. Aşadar, menține o expresie facială neutră, prietenoasă și atentă – potrivită pentru întâlniri oficiale.

„În protocol, nu doar ce spui contează, ci mai ales cum o spui – cu tot corpul tău. Alege conștient limbajul nonverbal, pentru că primul mesaj e mereu… tăcut.

#Arta protocolului în viaţă #Ariana Trofim

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.