Moldova, racordată la supercomputerele Europei! România vrea să construiască o fabrică AI colosală

România ar putea deveni gazda Black Sea AI Gigafactory, o fabrică de inteligență artificială de ultimă generație care va deservi nu doar Uniunea Europeană, ci și Republica Moldova, Ucraina, Turcia și întreaga regiune a Mării Negre. Potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), scrisoarea oficială de intenție a fost deja transmisă Comisiei Europene, relatează Agerpres.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova și partenerii din Ucraina şi Turcia. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă”, a declarat ministrul interimar Bogdan Ivan.

Scrisoarea de intenție, transmisă de Autoritatea pentru Digitalizarea României, propune instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II). Alegerea acestora este motivată de proximitatea față de infrastructura energetică nucleară, conexiunea la rețele europene de fibră optică și capacitatea de integrare în nodurile digitale continentale.

Fabrica va fi alimentată de un mix energetic de până la 1.500 MW, utilizând surse fără emisii de carbon, inclusiv energie nucleară. Inițiativa urmărește să transforme România într-un hub regional pentru calcul de înaltă performanță și să contribuie la suveranitatea digitală a Uniunii Europene.

Dimensiunea de securitate cibernetică este o prioritate, proiectul beneficiind de expertiza României în domeniu și de găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).

Conform MEDAT, Black Sea AI Gigafactory va funcționa ca un catalizator pentru inovație în Europa Centrală și de Est, sprijinind reconstrucția digitală în Ucraina, integrarea tehnologică a Republicii Moldova și extinderea serviciilor AI în Serbia și Turcia.

„Propunerea României este unică în peisajul european și reflectă un angajament ferm pentru valorile europene, pentru coeziune și pentru transformare digitală durabilă”, se arată în comunicatul oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inteligenta #AI #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.