Moldova, racordată la supercomputerele Europei! România vrea să construiască o fabrică AI colosală

24 Iun. 2025, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2025, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

România ar putea deveni gazda Black Sea AI Gigafactory, o fabrică de inteligență artificială de ultimă generație care va deservi nu doar Uniunea Europeană, ci și Republica Moldova, Ucraina, Turcia și întreaga regiune a Mării Negre. Potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), scrisoarea oficială de intenție a fost deja transmisă Comisiei Europene, relatează Agerpres.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova și partenerii din Ucraina şi Turcia. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă”, a declarat ministrul interimar Bogdan Ivan.

Scrisoarea de intenție, transmisă de Autoritatea pentru Digitalizarea României, propune instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II). Alegerea acestora este motivată de proximitatea față de infrastructura energetică nucleară, conexiunea la rețele europene de fibră optică și capacitatea de integrare în nodurile digitale continentale.

Fabrica va fi alimentată de un mix energetic de până la 1.500 MW, utilizând surse fără emisii de carbon, inclusiv energie nucleară. Inițiativa urmărește să transforme România într-un hub regional pentru calcul de înaltă performanță și să contribuie la suveranitatea digitală a Uniunii Europene.

Dimensiunea de securitate cibernetică este o prioritate, proiectul beneficiind de expertiza României în domeniu și de găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).

Conform MEDAT, Black Sea AI Gigafactory va funcționa ca un catalizator pentru inovație în Europa Centrală și de Est, sprijinind reconstrucția digitală în Ucraina, integrarea tehnologică a Republicii Moldova și extinderea serviciilor AI în Serbia și Turcia.

„Propunerea României este unică în peisajul european și reflectă un angajament ferm pentru valorile europene, pentru coeziune și pentru transformare digitală durabilă”, se arată în comunicatul oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.