Doina Nistor, despre scumpirea creditelor „Prima Casă”: Este o ajustare automată, dictată de piață

24 Iun. 2025, 14:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2025, 14:39 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat astăzi că majorarea ratei pentru creditele oferite în cadrul programului „Prima Casă” este rezultatul unui mecanism automat și nu reprezintă o decizie politică. „Rata de referință la depozitele în lei moldovenești este calculată semestrial, conform unei formule matematice, în funcție de condițiile de piață. Nu este controlată nici de Guvern, nici de BNM”, a subliniat ministra.

Creșterea se bazează pe rata medie a dobânzilor la depozitele noi în lei, care a urcat la 5,82% în luna mai, față de 3,7% în noiembrie 2024, ceea ce duce la o majorare cu 2,12 puncte procentuale a dobânzilor aplicate în programul „Prima Casă”.

Concret, pentru un credit ipotecar de 1 milion de lei, pe 25 de ani, rata lunară va crește de la aproximativ 7.000 lei la 8.400 lei.

Întrebată dacă Executivul va interveni pentru a susține familiile afectate de creșterea dobânzilor, Doina Nistor a menționat că deocamdată nu sunt prevăzute compensații:

„Este un mecanism contractual de piață. În baza contractului, dobânzile pot merge și în sus, și în jos. Vom monitoriza situația și capacitatea de plată. Salariile reale au crescut cu 20% în 2024, ceea ce oferă o anumită reziliență financiară familiilor beneficiare.”

Ministra a adăugat totuși o notă optimistă: „Vestea bună e că presiunile inflaționiste scad. Vârful inflației a fost atins în 2025 cu 9,1%, iar în prezent este la 7,9%, iar pentru următoarea revizuire din noiembrie, estimăm o eventuală reducere a ratei de referință.”

Până în prezent, prin programul „Prima Casă” au fost finanțate 3.018 contracte, în valoare totală de aproximativ 3,8 miliarde de lei.

Începând cu 1 iulie 2025, beneficiarii programului guvernamental „Prima Casă” vor plăti rate lunare mai mari, ca urmare a creșterii dobânzii de la 6,9% la 9,02%, în urma actualizării ratei de referință anunțate de Banca Națională a Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.