Alaiba a descoperit miracolul economiei: 0,1% e suficient, dacă ai suficienți vinovați

Fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, lovește din nou – de data aceasta, nu în cifrele slabe ale economiei moldovenești din timpul mandatului său, ci în… Ion Chicu, Ivan Ceban și, bineînțeles, în bunul simț economic.

Într-o postare pe Facebook cu grafic, analogii cu baloane și accente de umor involuntar, Alaiba încearcă să explice de ce Moldova a crescut cu glorioasele 0,1% în timpul mandatului său: pentru că, atenție, Ucraina e în război, iar Chicu a fost odată premier.

În loc să explice de ce investițiile anunțate cu surle și trâmbițe nu s-au reflectat în realitatea economică, fostul ministru a preferat să compare Moldova cu o țară bombardată zilnic, încercând să convingă publicul că lipsa rachetelor ar fi, de fapt, problema noastră de dezvoltare.

Și pentru că nu poți lăsa un atac fără decor, Alaiba i-a mai dat o tură de acuzații și lui Ion Chicu („cel care a reușit cea mai mare cădere economică din Europa”), precum și lui Ivan Ceban, care apare mereu în rolul de decor negativ, bun la toate.

Între timp, în realitate, economia Moldovei s-a zbătut sub 1% în anul 2024, companiile s-au plâns de instabilitate, iar investitorii au tot așteptat „planul de creștere” promis cu emoție în fiecare trimestru.

Dar cel puțin avem explicațiile lui Alaiba: baloane, PIB-uri imaginare și dușmani pro-Kremlin, însă rezultate – mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #acuzatii #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.