Criptoimperiul lui Ilan Șor! 9 miliarde de dolari pentru Rusia, sub nasul Occidentului

25 Iun. 2025, 14:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Iun. 2025, 14:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Financial Times dezvăluie că A7A5 – o nouă monedă digitală „pegged” la rublă, lansată în februarie 2025 în Kârgâzstan – a procesat circa 9,3 miliarde USD în numai patru luni, devenind principalul coridor cripto folosit de companii rusești sancționate pentru a efectua plăți transfrontaliere. Tokenul este controlat de oligarhul moldovean Ilan Șor, fugit din Republica Moldova și plasat sub sancțiuni britanice și canadiene, arată investigația.

A7A5 este garantat cu depozite în ruble la Promsvyazbank, bancă din sectorul apărării ruse aflată pe listele de sancțiuni ale SUA, UE și Regatului Unit.

Moneda se tranzacționează aproape exclusiv pe platforma Grinex din Bișkek, considerată succesoarea Garantex – bursă desființată de autoritățile americane pentru spălare de bani.

Importatorii ruși convertesc ruble în A7A5, apoi în USDT (Tether), evitând infrastructura financiară occidentală și controalele KYC mai stricte.

Blockchain-ul arată că volumele sunt generate de un număr redus de portofele, indiciu că fluxurile sunt centralizate și gestionate „administrativ”, nu rezultatul unei piețe libere.

Surse FT susțin că tokenul este emis de o structură din Kârgâzstan apropiată grupului A-Seven (A7) al lui Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară și vizat de sancțiuni internaționale pentru tentativă de destabilizare politică. Investigatori occidentali se tem că A7A5 finanțează nu doar comerțul rusesc, ci și operațiuni de influență pe teritoriul statelor din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.