Sistemul prin care se scurg miliarde de lei, pus pe masa reformei

Republica Moldova face un pas decisiv spre transparentizarea și eficientizarea cheltuirii banului public. Reforma achizițiilor publice, cu accent pe centralizare, profesionalizare și combaterea risipei, a fost în centrul unei misiuni tehnice de amploare organizate de Ministerul Finanțelor și experții Băncii Mondiale, desfășurată între 23–27 iunie 2025.

Sub umbrela ambițiosului program „M-GROW”, autoritățile moldovene și experții internaționali au pus bazele unui nou sistem centralizat de achiziții publice, menit să înlocuiască actualul model descentralizat, caracterizat de costuri ridicate, fragmentare și lipsă de coordonare.

„Centralizarea achizițiilor este un pas strategic. Va reduce risipa, va profesionaliza funcția de achiziții și va aduce o abordare unitară și transparentă în cheltuirea banului public”, a declarat Ana Luca, secretară generală adjunctă a Ministerului Finanțelor, în deschiderea sesiunilor de lucru.

Experții au analizat deficiențele sistemului actual, au studiat modele internaționale de succes și au trasat o serie de etape concrete pentru pilotarea unui sistem centralizat național. Reforma vizează, printre altele, standardizarea proceselor, reducerea costurilor de tranzacție și creșterea calității serviciilor livrate populației.

În cadrul consultărilor, au fost formulate recomandări pentru revizuirea cadrului normativ și consolidarea capacităților instituționale. Accentul a fost pus pe implicarea activă a tuturor actorilor: instituții publice, societate civilă, mediul de afaceri și autorități locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #achizitii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.